Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

O singură sănătate

Viața Medicală
Dr. Mariana MINEA joi, 12 iunie 2014

Viitorul cercetării în Europa şi „One Health“, adică abordarea holistică a sănătăţii omului şi animalelor, au fost principalele teme de discuţie la cea mai recentă conferinţă de primăvară a Federaţiei Europene a Academiilor Medicale (FEAM). Evenimentul, care a avut loc la Bucureşti, a fost găzduit de Academia de Ştiinţe Medicale din România, prin prof. dr. Irinel Popescu. O relatare semnată de dr. Mariana Minea.

Academia de Ştiinţe Medicale din România a găzduit la Bucureşti conferinţa Federaţiei Europene a Academiilor Medicale (FEAM). Evenimentul s-a desfăşurat în conjuncţie cu a noua ediţie a simpozionului „Acad. Nicolae Cajal“ şi a ilustrat misiunea forului european de a promova cooperarea între academiile europene şi de a oferi specialiştilor o platformă pentru exprimarea unor opinii experte în domeniul medical.

 

 
 
  „Când vrei să te asiguri că un lucru va fi făcut, soliciţi un om ocupat. Şi suntem foarte onoraţi că profesorul Irinel Popescu a acceptat să ne fie vicepreşedinte“, a menţionat în deschiderea evenimentului profesorul Dermot Kelleher, preşedintele FEAM.
  Conferinţa a avut două sesiuni majore: „O singură sănătate“, dedicată abordării integrate privind sănătatea oamenilor, a animalelor şi a mediului, şi o sesiune dedicată viitorului cercetării. În continuarea lor au fost prezentate lucrări de oncogenomică şi de virusologie, parte a simpozionului organizat de Fundaţia „Acad. Nicolae Cajal“ în parteneriat cu Institutul Clinic Fundeni, Fundaţia „Dan Setlacec“ şi Institutul de Virusologie „Ştefan S. Nicolau“.

 

Aşteaptă neprevăzutul

 

   Nu pot exista oameni sănătoşi fără un mediu sănătos. One Health propune o abordare holistică utilă pentru adoptarea celor mai bune decizii (de la reducerea foametei şi a risipei de alimente, până la creşterea stării de bine a populaţiei). Şapte din zece infecţii umane sunt de origine animală, iar costul acestora este de şapte miliarde de dolari în fiecare an. Cifrele le-am aflat de la dr. Franck Berthe (Franţa), şeful compartimentului pentru sănătatea animalelor şi a plantelor din cadrul Autorităţii europene pentru siguranţa alimentelor (EFSA), cu sediul la Parma. EFSA derulează un parteneriat cu Centrul european pentru prevenţia şi controlul bolilor (ECDC), care facilitează transferul de date între veterinari şi medicii de medicină umană, pentru o mai bună pregătire în faţa neprevăzutului. Dacă ne uităm în urmă, vom vedea că am avut parte de o serie de probleme neaşteptate, cum ar fi Bluetongue şi Schmallenberg (doi patogeni transmişi de insecte, care au provocat pierderi importante mai ales în fermele de oi şi de vite), iar aceste probleme apar cu regularitate şi ar trebui să ne pregătim tocmai pentru a nu fi luaţi pe nepregătite, atât în privinţa patogenilor de la animale, cât şi în cea a infecţiilor la om, precum gripa şi West Nile, crede specialistul francez. Această pregătire înseamnă colectare de date, precum şi transmiterea şi prelucrarea lor. Este nevoie de o deschidere a disciplinelor, prin multi-, inter- şi transdisciplinaritate.

 

Un lanţ de evenimente fatale

 

  Prof. dr. Paul-Pierre Pastoret, membru al Academiei Regale Belgiene de Medicină, consultant ştiinţific în cadrul Organizaţiei mondiale pentru sănătatea animalelor, a prezentat câteva date recente despre rabie, o afecţiune frecvent subestimată sau neglijată. Responsabilă de 70.000 de decese umane pe an, mai ales în rândul copiilor muşcaţi de câini, rabia poate fi eliminată prin vaccinarea a cel puţin 70% din câini. Liliecii sunt o sursă continuă şi incontrolabilă de infecţie pentru alte animale, inclusiv pentru cele sălbatice, fiind responsabili de împuţinarea drastică a populaţiilor de lup etiopian şi de câine sălbatic în Africa. Există mai mult de o mie de specii de lilieci, reprezentând o cincime din toate speciile mamifere cunoscute. Profesorul a arătat cum reducerea masivă a populaţiei de vulturi a dus la creşterea numărului de câini maidanezi purtători de rabie, responsabili de numeroase decese în populaţia indiană. Iar reducerea drastică a populaţiei de vulturi a fost urmarea unui fenomen neprevăzut – o insuficienţă renală acută dezvoltată prin consumarea carcaselor de animale domestice tratate anterior cu diclofenac de medicii veterinari. Introducerea vaccinului antirabic la animale a fost un succes răsunător, modalitatea de administrare constând în introducerea substanţei în punguţe de plastic, în momeli. Vaccinarea liliecilor s-a dovedit însă foarte dificilă.
   O prezentare foarte interesantă a fost susţinută de prof. dr. Lai-Meng Looi, profesor de patologie, membru al Academiei de Ştiinţe şi al Academiei de Medicină din Malaiezia. Statul din sud-estul Asiei s-a confruntat la sfârşitul anului 1998 cu o epidemie ce părea a fi de encefalită japoneză, dar era de fapt cu virus Nipah şi a provocat 105 decese, pierderea a 36.000 de locuri de muncă şi pagube economice de peste 400 de milioane de dolari (prin vaccinarea împotriva unui virus greşit incriminat, dar mai ales prin sacrificarea unui număr mare de porci). Medicii malaiezieni s-au confruntat, în septembrie 1998, cu numeroase cazuri de encefalită febrilă la persoanele care lucrau în fermele de porci din Ipoh, capitala statului Perak (unul din cele treisprezece care formează Malaiezia), în vreme ce veterinarii semnalau infecţii respiratorii în rândul porcilor. Din cauză că în probele de sânge s-au găsit anticorpi IgM pentru encefalita japoneză, s-a instituit vaccinarea populaţiei împotriva acestei boli, un efort financiar de aproape cinci milioane de dolari. A devenit însă clar că diagnosticul era incorect în momentul în care numărul de îmbolnăviri a crescut (implicit şi cel al deceselor, mortalitatea fiind de 40%). În plus, elementele clinice şi autopsiile contraziceau diagnosticul iniţial de encefalită japoneză. Prin vânzările ilegale de porci peste graniţă, boala a avansat spre Singapore. Agentul patogen a fost descoperit în martie 1999: un henipavirus din clasa Paramyxoviridae, înrudit cu virusul Hendra. Au urmat măsuri precum închiderea abatoarelor, sacrificarea porcilor, interzicerea importării de porci din Malaiezia. Mecanismul patogen a constat într-o vasculită severă cu infarctizare cerebrală, pulmonară, renală şi cardiacă. A fost apoi descoperită şi gazda naturală: Pteropus vampyrus şi Pteropus hypomelanus, lilieci care se hrănesc cu fructe, purtători şi de virus Hendra. Se pare că fenomenul El Niño din 1997 şi defrişările din Indonezia (au dispărut 50 de milioane de hectare de pădure) au dus la pierderea surselor de hrană pentru aceşti lilieci, care au migrat în livezile din Malaiezia. Transmiterea virusului la animale s-a făcut prin intermediul dejecţiilor mamiferelor zburătoare, care au contaminat adăposturile şi mâncarea porcilor. Specialista malaieziană de origine chineză a concluzionat afirmând necesitatea de a lua întotdeauna în calcul posibilitatea emergenţei unei boli noi; cooperarea şi transmiterea informaţiilor între specialişti şi autorităţi la nivel naţional şi internaţional rămân esenţiale.

 

A H7N7 ţine Europa în şah

 

   Dr. Pasi Penttinen, şeful programului pentru gripă şi alte infecţii respiratorii virale din cadrul ECDC, s-a referit la capacitatea Europei de a răspunde infecţiei cu noul virus aviar A H7N9. Virusul detectat în martie 2013 în China continuă să fie o ameninţare, inclusiv pentru Europa, chiar dacă până acum au fost semnalate cazuri doar în China, cu coborâre spre sud, spre graniţa cu Vietnam. După octombrie 2013, epidemia a cunoscut un al doilea val şi a ucis 300 de oameni, cu o dominantă clară în rândul bărbaţilor vârstnici. Evaluarea ameninţării cu H7N9 a arătat că virusul se transmite prin comerţul cu păsări vii, toate persoanele decedate până acum lucrând în domenii care presupun contactul cu acestea, iar transmiterea de la om la om este încă sub semnul întrebării. Virusul poate suferi însă schimbări, astfel că riscul transmisiei interumane se menţine, avertizează medicul finlandez. Nu s-au raportat cazuri privind transmiterea prin intermediul consumului de carne sau de ouă şi nu se cunoaşte rolul păsărilor migratoare în transmiterea virusului. „Avem multă experienţă de la pandemia din 2009, se pare că lucrurile au funcţionat destul de bine în cazul H1N1, iar de atunci am revăzut toate planurile de pregătire în Europa“, afirmă specialistul. Măsurile de reducere a riscului de contaminare cu virusul A H7N9 vizează posibilele cazuri de import, prin controlul riguros al comerţului cu păsări, şi sfătuirea persoanelor care vizitează China.

 

Epidemiologie ADN

 

  Prof. dr. Michel Georges a vorbit despre posibilitatea de folosire a informaţiei genetice pentru a preveni apariţia bolilor în rândul populaţiei. Membru al Academiei Regale Belgiene de Medicină, profesorul Georges este directorul Compartimentului de cercetare genomică animală din cadrul Grupului interdisciplinar de genoproteomică aplicată de la Universitatea din Liège. Pornind de la exemplul selecţiei genomice, care a revoluţionat industria zootehnică, analiza grupurilor de animale selectate genomic pentru a prezenta un anumit fenotip (tradus, în acest caz, prin cantitatea de lapte sau de carne pe care o produc) ar putea duce cândva la descoperirea unui algoritm care să ne permită să aflăm la ce fel de boli se expun grupuri mari de oameni. Specialistul belgian vede inutilă analiza individuală a ADN, din cauza multiplelor probabilităţi de manifestare fenotipică, mai ales sub influenţa factorilor de mediu. „Practic, analizele îţi spun doar că riscul de a face boala X a crescut de la 1 la 500 la 1 la 410“. În schimb, informaţiile pot fi foarte utile pentru clinicieni, dar la nivel populaţional. De exemplu, dacă ştim că un grup prezintă un risc mai mare de a suferi de cancer de sân, poate că îl putem încuraja să se testeze mai des şi să îi oferim şi sprijin financiar în acest sens. „Trebuie să folosim informaţia genetică pentru a oferi clinicienilor informaţii despre probabilitatea ca un grup de oameni să evolueze într-un anumit fel, nu să le dăm indivizilor coşmaruri referitoare la riscuri“, crede Michel Georges.

 

Mai uşor muţi un cimitir

 

   Participanţii au vorbit despre educaţie şi despre teama că fără ştiinţă fundamentală toate ramurile medicale – de la sănătate publică la oncologie – vor eşua. Curricula universitară este foarte aglomerată, crede prof. dr. George Griffin, membru al Academiei britanice de Ştiinţe Medicale. „Este mai uşor să muţi un cimitir decât să schimbi curricula. Şi doar atunci când muţi cimitirul, realizezi câţi prieteni au avut morţii“, afirmă hâtru universitarul britanic.
   „S-a mărit atât de mult programul, încât un student la medicină nu mai are timp să facă altceva decât să urmeze cursurile ca să obţină titlul de medic. Niciunul dintre aceşti medici nu mai are timp de cercetare. E un fel de alergătură după cursuri, stagii, notiţe, examene, ca la şcoala primară, ca la liceu“, ne-a spus prof. dr. Ştefan N. Constantinescu, membru al Academiei Regale de Medicină din Belgia şi al Academiei de Ştiinţe Medicale din România, director pentru cooperare europeană la Institutul de Virusologie „Şt. S. Nicolau“ şi profesor la Universitatea Catolică din Louvain.

 

Finanţarea cercetării în Uniunea Europeană

 

   Ruxandra Drăghia-Akli, director pentru sănătate în cadrul Direcţiei generale pentru cercetare şi inovare, a prezentat perspectivele Comisiei Europene privind finanţarea cercetării în UE, care a scăzut începând cu 2008. Acest lucru, precum şi faptul că doar zece procente din finanţarea pentru cercetare provin din fondurile oferite de Comisie (restul trebuie să fie acoperit de statele membre) au făcut ca Europa să rămână în urmă. Orizont 2020, programul de dezvoltare pentru cercetare şi inovaţie pentru perioada 2014–2020, urmăreşte, printre altele, să consolideze poziţia Uniunii Europene şi să cupleze cercetarea cu inovaţia. La capitolul provocări în domeniul sănătăţii, Comisia a stabilit ca probleme prioritare îmbătrânirea populaţiei, creşterea impactului bolilor cronice, sistemele de sănătate devenite nesustenabile şi aflate sub presiunea reformelor şi nevoia de soluţii inovatoare pentru industria de sănătate.
  Programul de finanţare pentru 2014–2015 prevede fonduri de 1,21 miliarde de euro pentru activităţi coordonate şi pentru medicina personalizată. Iar competiţia este foarte strânsă. De exemplu, pentru medicina personalizată, anul acesta au fost înscrise în competiţie 1.681 de proiecte, din care au trecut în faza a doua 600; în final, doar 3% din totalul proiectelor depuse vor primi finanţare.
  IMI2, a doua etapă a parteneriatului public–privat dintre  Comisie şi Federaţia europeană a industriilor şi asociaţiilor farmaceutice (EFPIA) dispune de un buget de 3,3 miliarde de euro şi, spre deosebire de prima etapă, este deschisă nu doar industriei farma, pentru dezvoltarea de medicamente inovatoare, ci şi altora, cum ar fi cea a dispozitivelor medicale.
  O întrebare venită din public a fost de ce România nu primeşte mai mulţi bani pentru proiectele depuse. Răspunsul: proiectele depuse de cercetătorii români sunt foarte puţine; în FP7, doar 37 de proiecte au implicat cercetători români, în vreme ce specialiştii germani au fost implicaţi în 650. Apoi, cercetătorii români cer puţini bani, aplică pentru părţi neesenţiale ale proiectului şi astfel primesc un scor mai mic. Statistic, media sumelor a fost de 450–500 de mii de euro pentru cercetătorii străini şi de 160 de mii pentru cercetătorii români. În FP7, o explicaţie a fost obligaţia de cofinanţare din partea cercetătorului; problema este însă rezolvată în Orizont 2020, pentru că programul oferă finanţare de 100% pentru costurile directe şi de 25% pentru costurile indirecte.

 

SPECTA

 

  Mediul academic joacă un rol esenţial în ceea ce priveşte viitorul terapiilor anticancer, pentru că niciun reprezentant al industriei farma nu va fi interesat să realizeze un studiu clinic privind eficienţa chirurgiei pentru cancerul de prostată, deoarece nu va exista niciun medicament care să rezulte din acel studiu, a spus în prezentarea sa prof. dr. FranÎoise Meunier, membră a Academiei Regale de Medicină din Belgia, directoarea Organizaţiei europene pentru cercetarea şi tratamentul cancerului (EORTC).
  Un aspect important adus în discuţie a fost acela că toate rezultatele obţinute în fazele preclinice şi în fazele iniţiale ale studiilor clinice ar trebui să fie mai bine folosite şi convertite în informaţii utile pentru populaţia generală care prezintă, spre deosebire de pacienţii selectaţi pentru înrolare în studiile clinice, caracteristici greu de controlat. Din o mie de pacienţi care semnează acordul de participare la un studiu clinic, companiile farma îi vor selecta doar pe cei o sută care prezintă o anumită mutaţie genetică şi care deci vor răspunde la tratament şi nimeni nu se mai uită la restul de nouă sute, a spus Meunier. Tocmai de aceea, EORTC a lansat SPECTA – un program de screening pentru acces eficient în studiile clinice, care încearcă să găsească terapii dedicate tuturor celor 1.000 de pacienţi, prin cooperare cu industria farma.

 

Ecuaţia cu miliarde de necunoscute

 

  Despre creierul uman a vorbit prof. dr. Richard Frakowiack, şeful Departamentului de neuroştiinţe clinice de la Spitalul Universitar din Lausanne, unde este derulat proiectul Human Brain – o iniţiativă menită să integreze cantitatea uriaşă de informaţii referitoare la mecanismele de funcţionare a creierului uman. Proiectul este programat să se desfăşoare pe zece ani şi este finanţat de Comisia Europeană cu un miliard de euro.
  Cantitatea de informaţii pe care o avem despre creier creşte exponenţial, dar fragmentat, nu există un plan de integrare a acestora, după cum nu există un plan de a depăşi clasificarea patologiilor în funcţie de simptome. Tocmai pentru că diagnosticul sindromic şi-a atins limitele, acest proiect foloseşte tehnologia informatică pentru a face corelaţii între datele noi pe care le obţinem despre creier. Chiar dacă va fi vorba de o ecuaţie cu un miliard de necunoscute, acumularea de date va fi însoţită de o abordare de jos în sus, din aproape în aproape, cu generare de modele.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.