Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

Paşii spre halatul alb

Viața Medicală
Dumitru ŞERBAN joi, 3 octombrie 2013

UMF „Gr. T. Popa“ din Iaşi organizează, an de an, în ziua de vineri a primei săptămâni a anului universitar, o ceremonie a halatelor albe – metodă de responsabilizare a studenţilor care au finalizat anul I de studiu în pregătirea lor de viitori medici. Până la această ceremonie studentul are însă de parcurs foarte mulţi paşi. Care sunt aceştia? Aflăm de la dr. Ovidiu Petriş, şef lucrări la UMF „Grigore T. Popa“ Iaşi, medic primar medicină internă, specialist pneumologie în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Spiridon“, Iaşi.

 

– În ce constă această iniţiativă?
Riscul, pentru studenţii la medicină, de a periclita siguranţa pacienţilor, a prestigiului de halat alb sau cel de a fi evitaţi la integrarea în serviciile medicale, ignoraţi sau chiar respinşi, impune o pregătire practică preliminară a interacţiunii lor directe cu pacientul. Aceasta este raţiunea eforturilor, la nivel global, de introducere în educaţia studenţilor a învăţământului prin centre de simulare. Ceea ce se realizează în cadrul universităţii noastre este original; sistemul pe care l-am conceput este unic în lume. De el sunt interesate universităţi de prestigiu din Europa şi nu numai. Din ţara noastră, lucrează la adoptarea acestui sistem universităţi precum cele din Cluj, Târgu Mureş, Timişoara, Craiova. Şi Facultatea de Medicină din Chişinău şi-a format un asemenea centru de simulare, în conlucrare cu experienţa ieşeană.
– Practic, în ce constă?
Acest sistem se referă la modul cum studentul poate desfăşura activitatea practică pe pe care trebuie să o realizeze, conform obligaţiilor pe care orice instituţie de învăţământ superior le are. În acest context, în anul 2011, în cadrul UMF Iaşi, a fost iniţiată o direcţie de studiu intitulată Abilităţi în manopere medicale, unde toţi studenţii de medicină, dar şi cei de la asistenţă medicală generală au de parcurs un modul obligatoriu de 21 de ore, în care lucrează practic, într-un centru de simulare. Intenţia noastră este ca, în urma parcurgerii acestui modul, studenţii să dobândească abilităţi în 16 manevre medicale fundamentale.
– Punctaţi-ne manevrele pe care studentul le învaţă în acest modul.
La nivel profesional, asistenţa medicală a pacienţilor impune respectarea unor proceduri validate de dovezi ştiinţifice, astfel încât rezultatele să fie predictibile. Pentru aceasta, toţi cei care interacţionează cu pacienţii trebuie să posede abilităţi (skill-uri) adaptate complexităţii activităţilor efectuate. Cu menţiunea însă că activitatea medicală, indiferent de specialitate şi de nivelul de pregătire al celui care o practică, impune deţinerea unor abilităţi de bază, fundamentale: spălarea medicală a mâinilor, comunicarea, utilizarea precauţiilorDr. Ovidiu Petriş în mijlocul studenţilormedicale standard, îmbrăcămintea medicală, mobilizarea pacienţilor, reguli de ergonomie, resuscitare medicală, asistenţă medicală a aspiraţiei traheo-bronşice de corp străin, oxigenoterapie etc. Prestigiul de halat alb, prin necunoaşterea acestor tehnici medicale, are şi el de pierdut. Sunt, de asemenea, manevre medicale fundamentale, frecvent efectuate în clinici, fără a căror cunoaştere studentul nu are cum să se implice în activitatea medicală: înregistrarea electrocardiogramei, administrarea medicamentelor, recoltarea sângelui venos; administrarea medicaţiei lichide orale – dulăpior mobil farmaceutic; administrarea medicaţiei solide orale – dulăpior mobil farmaceutic; injecţia intramusculară fesier regiunea anterioară – ventrogluteal; injecţia subcutanată; injecţia intramusculară deltoid; asistarea pacientului pentru poziţionarea la marginea patului şi deplasarea în salon; poziţionarea medicală a pacientului în pat. Oricare din aceste gesturi sunt la fel de importante.
– Aceste manevre sunt, de fapt, simulate. Aveţi un centru de simulare?
Da, această direcţie de studiu utilizează un centru de simulare care a fost realizat cu dotări specifice manevrelor de efectuat. În cadrul centrului, exersarea succesivă a rolului de executant al procedurii, pacient şi respectiv evaluator creează condiţiile adecvate unei instruiri complete, spre care se tinde în procesul didactic. La finalizarea protocolului, cel care efectuează tehnica primeşte de la evaluator un feed-back prin intermediul căruia se deduc plusurile şi minusurile din timpul manevrei. O astfel de activitate este coordonată de un student dintr-un an mai mare cu implicare vocaţională în didactica educaţiei universitare pentru abilităţile clinice fundamentale, care îşi completează propria pregătire în postura de îndrumător, şi de asistente medicale cu experienţă practică. Un singur coordonator este capabil să urmărească activitatea a patru echipe de câte trei studenţi, implicaţi permanent, lucrativ în manevra medicală studiată.
– Stundenţii care au participat la acest modul cum l-au receptat?
Cei din anul I, de la specializarea medicină în limba română ori în limbile franceză şi engleză, cât şi cei de la specializarea de asistenţă medicală, au fost şi sunt foarte încântaţi. Este un modul de studiu receptat favorabil de ei, pentru că în urma celor 21 de ore au doar de câştigat. Toate aceste eforturi din cadrul centrului de simulare vizează însă finalitatea în cadrul practicii de vară. Cu o durată de trei săptămâni, între anul I şi anul al II-lea, aceasta reprezintă unul dintre cele mai importante momente în vederea instruirii. Credem în logica unei mai eficiente interacţiuni a studentului cu un coleg decât cu instituţia clasică a profesorului. Respectul colegial reciproc şi normele civilizaţiei autentice completează un mediu propice pregătirii studentului. Se respectă astfel şi un concept ce va domina în viitor cariera profesională, acela al peer review-ului, ce statutează importanţa aprecierii pe care o obţii în rândul comunităţii profesionale, constituită din colegi şi nu din ierarhii limitative.
 – De ce se numeşte ceremonia halatelor albe? Unde a fost introdusă pentru prima dată?
    Este un simbolism iniţiat de Facultatea de Medicină a Universităţii Pritzker Chicago în 1989 şi promovată de Universitatea de Medicină şi Chirurgie Columbia, acelaşi for academic ce introducea în premieră în Statele Unite ale Americii titulatura de Doctor în Medicină (M.D.), actualmente fiind clasată de Academic Ranking of World Universities pe poziţia a cincea între şcolile de medicină, la nivel mondial. Reprezintă unProf. dr. Doina Azoicăi, decanul Facultăţii de Medicină, alături de „halatele albe“ moment aparte, perceput ca atare de studenţi şi de asistenţii medicali – mentori asociaţi. Sunt rememorate momentele de dezvoltare ale Centrului de simulare în anul anterior, activităţile din practica de vară utilizând ca suport pozele realizate de studenţi în activitatea lor. Fiecare student participant la proiect este apoi îmbrăcat de mentorul său cu simbolul profesiei medicale – halatul alb – ca recunoaştere şi conştientizare deopotrivă a apartenenţei într-o categorie profesională prestigioasă. Este posibil ca acest lucru să fie şi refuzat de mentor, în cazul unei practici medicale eşuate – până în prezent neexperimentând nicio astfel de situaţie. La nivel mondial, UMF „Grigore T. Popa“ Iaşi este prima universitate cu învăţământ în limba română care a adăugat în simbolistica sa ceremonia de halat alb, la 5 octombrie 2012.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.