Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

Perspectivă românească de Ziua BPOC

Viața Medicală
Prof. dr. Florin MIHĂLŢAN miercuri, 4 decembrie 2013
   A devenit tradiţional să organizăm manifestări şi acţiuni legate de „aniversarea“ Zilei BPOC şi la noi în ţară, o zi internaţională care se celebrează la 20 noiembrie a fiecărui an. Această manifestare a evoluat ani la rând în România prin acţiuni organizate în premieră, legate în special de screeninguri de spirometrie care s-au desfăşurat prin creşterea intervalului de testare de la o zi, o săptămână, la o lună, prin deschidere de site-uri şi demersuri educative online pentru pacienţi.
   Anul acesta, Ziua BPOC a avut o particularitate: am iniţiat ceva diferit, acoperind concomitent atât bolnavii, cât şi medicii. Am organizat două conferinţe de presă: ca de obicei, la prima am anunţat demararea campaniei de spirometrii cu acces gratuit pe durata de o lună, conform programării cu peste 60 de colegi din 32 de oraşe. Programările la aceste cabinete au fost vitale, pentru a nu aglomera colegii. Campania are în continuare misiunea de a identifica bolnavii cu faze incipiente de boală sau pe cei care deşi au afecţiuni cronice severe, nu s-au pezentat la medic. Concomitent cu această campanie, am demarat în premieră o altă acţiune: o actualizare a informaţiilor pe linie medicală, vizând o analiză a punctelor slabe şi forte din strategia de abordare românească a acestei boli. Acest lucru s-a relizat în cadrul şedinţei filialei Bucureşti şi a fost posibil mai ales datorită încheierii recente a unor studii naţionale şi internaţionale cu participare românească, ce au urmărit modul în care se depistează, diagnostichează şi monitorizează boala.
   Astfel, prima anchetă naţională a identificat prevalenţa la persoanele la risc, cu vârste de peste 40 de ani, de la noi din ţară, pe bază de chestionar şi spirometrie: potrivit acesteia, anvergura bolii este de aproape 9% în populaţia generală, cu fluctuaţii de 12–16% ale valorilor la grupele de vârstă de peste 40 de ani. Am remarcat cu această ocazie că 70% din pacienţi sunt văzuţi doar de medicul de familie, foarte puţini ajungând şi la medicul specialist, că pacienţii cu venituri mici au acces mult mai redus la spirometrie, că fumatul este un factor de risc important care se detaşează de poluare, dar şi că un număr mic de pacienţi (9%) sunt deja diagnosticaţi, ceea ce reconfirmă o suspiciune mai veche a noastră – această afecţiune este subdiagnosticată, total subevaluată. E un semnal de alarmă, cu atât mai mult cu cât această boală nu stă pe loc. În această toamnă, la congresul CHEST din Chicago, SUA, s-a anunţat că prevalenţa în rândul populaţiei americane a BPOC a depăşit-o pe cea a bolilor cardiovasculare. Rolul acestei prime prezentări a fost acela de a trage un semnal de alarmă asupra amplitudinii acestei afecţiuni.
   Al doilea studiu prezentat a fost de cu totul altă factură. Consta într-o comparaţie a României cu alte 13 ţări, în cadrul unui „Audit“ de BPOC legat de modul în care se abordează exacerbarea BPOC. Comparaţiile cu alte ţări din Uniunea Europeană au demonstrat deficienţele noastre de logistică: avem extrem de puţine posibilităţi de gazometrie, unităţi de triaj, intermediare pentru cazuri grave, puţine ventilatoare şi, mai ales, există un deficit major în ceea ce priveşte asistenţa ambulatorie organizată a acestei categorii de suferinzi. În comparaţie cu alte ţări, situaţia este dramatică, iar bolnavul de BPOC, mai ales cel sever, nu are o acoperire financiară suficientă din partea Casei de Asigurări atunci când este vorba de medicaţie sau de asistenţă ventilatorie şi oxigenoterapie de lungă durată la domiciliu.
    În final, ultimul studiu, „Inspiromul“, chiar dacă a fost o anchetă a unei companii farmaceutice, a completat tabloul legat de realităţile româneşti în materie de BPOC, întrucât a plecat de la alte premise la fel de importante. Astfel, timp de două luni s-au urmărit cazurile noi de BPOC la momentul primului consult şi la două luni după acesta, în momentul realizării controlului. Aici surprizele nu s-au lăsat aşteptate: pe de o parte, 52% din bolnavi mai fumau şi după ce au aflat că aveau această boală (deci medicii nu se implicau corespunzător în consilierea şi sevrajul acestora). Pe de altă parte, noua clasificare din ghidul GOLD a permis trierea lor folosind chestionarele CAT şi MRC şi a demonstrat că internăm încă prea multe cazuri uşoare şi moderate, că aceşti pacienţi şuntează serviciile din ambulator şi că o bună parte din populaţia rurală are o expunere greu de cuantificat la factori poluanţi (tip ardere de biomasă). În schimb, la două luni a existat şi o veste bună: procentul de complianţi rămâne mare când e vorba de  medicaţie, dar este probabil că acest lucru s-a întâmplat datorită intervalului prea scurt de supraveghere şi deoarece aceşti pacienţi, intrând în acest eşantion, s-au bucurat de o atenţie mai specială.
   A fost o sesiune educativă care a semnalat deficienţele din sistem, racilele medicale şi problemele de educaţie a pacienţilor. Mai rămâne ca semnalul tras de pneumologi să fie auzit de autorităţi şi atunci probabil că eforturile pneumologilor vor căpăta recunoaşterea dorită.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.