Speleoterapia reprezintă o modalitate
specială de climatoterapie şi poate fi integrată într-un complex proces de
recuperare pentru anumiţi pacienţi, mai ales că în ţara noastră există saline şi
peşteri ce au fost studiate şi ar putea fi incluse în circuitul medical, nu
doar turistic sau terapeutic empiric.
În zile prietenoase de toamnă, s-a desfăşurat,
la Turda, al XIV-lea Simpozion internaţional
de speleoterapie, sub egida Uniunii Internaţionale de Speologie (UIS) şi a
Academiei de Ştiinţe Medicale din România, organizat de Comisia permanentă de
speleoterapie – departamentul de cercetare şi Salina Turda. Evenimentul a avut
multiple conexiuni cu proiectul „Studiu complex medico-biologic în vederea
utilizării inovative a factorilor potenţial terapeutici de mediu din saline şi
peşteră în sănătate şi turism balneoclimatic, soluţii de modelare a acestora“,
al cărui coordonator este Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi
Balneoclimatologie Bucureşti (INRMFB), iar director – dr. biol. Iuri Simionca,
vicepreşedinte al Comisiei permanente de speleoterapie (UIS), preşedintele
simpozionului. Am cunoscut profesionişti din domenii variate, ce au comunicat şi
colaborat armonios, asigurând succesul lucrărilor şi deschiderea de noi
perspective.
La ceremonia de deschidere, prezidată de dr. ing. Ovidiu Mera, directorul salinei Turda, vicepreşedinte al Simpozionului, au
luat cuvântul Tudor Ştefănie, primarul oraşului-gazdă, dr.
Pavel Slavik, preşedintele Comisiei internaţionale de speleoterapie (CPS-UIS),
afiliată UNESCO, dr. Jaroslav Chonka, vicepreşedinte
al CPS-UIS, dr. Pavel Gorbenko, directorul
Institutului Naţional de Sănătate din Sankt Petersburg, Rusia, dr. Ioan Ieţcu,
promotorul speleoterapiei ştiinţifice din Moldova, dr. biol. Iuri Simionca, pe
care-l putem considera „părintele speleoterapiei în România“.
Raportul privind dezvoltarea speleoterapiei
în Europa de Est, referitor la mai multe centre de speleoterapie
pentru copii din Cehia, a fost prezentat de dr. Jaroslav Chonka. În Polonia, la Wieliczka, este cea mai cunoscută
salină. La Kopalnia Soli Bochnia (Bosnia), la 250 m subteran, există dotări
multiple. La Solotvino (Slatina), în Ucraina, aproximativ 5.000 de pacienţi
sunt trataţi anual. În Belarus, la Salihorsk, există Clinica republicană pentru
astm bronşic şi alte maladii respiratorii. Un Speleosanatorium cu Salt
Symphony funcţionează la Soledar, Ucraina. În România, pacienţii cu boli
respiratorii cronice sunt îndrumaţi de medici în salinele cunoscute.
Prof. asoc. dr. fiz. Liviu Enache, de la INRMFB, şeful colectivului ce
studiază microclimatul din peşteri în condiţii reale, a fost moderatorul
competent al simpozionului. Microclimatul din saline şi elementele de mediu
sunt utilizate în scopuri terapeutice: aerosolii salini (mărime, concentraţie,
dispersie, dinamică etc.), temperatura, presiunea, curenţii de aer, ionizarea aerului
etc. au fost analizate pentru salinele Cacica (Suceava), cu cea mai mare
concentraţie de aeroioni negativi benefici, Turda, Slănic-Prahova, Ocna-Dej
etc. Dr. ing. Romeo Marian Călin, de la Institutul Naţional de Fizică şi
Inginerie Nucleară „Horia Hulubei“ de la Măgurele, a detaliat evaluarea
concentraţiei de radon în salinele Cacica, Dej, Turda. Ing. Radu Ene, directorul de turism de la Societatea
Naţională a Sării, a prezentat salinele turistice: Ocnele Mari – exploatate din
neolitic, cu vestigii romane; Ocna Mureş (zăcământ de sare cu 98% puritate, nu
este vizitabil în prezent), Ocna Dej, Cacica – Suceava (vizitată din 1850, cu trepte de brad vechi de 200 de ani, cu
puncte de atracţie precum sala cu opt ecouri, sala de bal, capela ecumenică,
muzeul sării; este parţial sablată, iar la suprafaţă este amenajat ştrand cu apă
sărată); Târgu Ocna (consemnată din 1380); Slănic-Prahova (era oraş balnear în 1889); Praid (deschisă de romani, are dotare
ce permite accesul pentru 5.000 de turişti pe zi, 500.000 pe an). Nu se face
salinoterapie, ci turism. Aspecte din istoricul exploatării sării la mina
Cacica au fost prezentate de directorul acesteia, ing. Corneliu
Zup. În 1791, era exploatare de tip industrial, prima din Europa care obţinea
sarea din saramură, cu puritate 99,8% NaCl. Dr. biol. Iuri Simionca a discutat
despre speleoterapia în secţiile din salinele Slănic-Prahova, Cacica, Turda şi
perspective. Turismul
balneoclimateric în saline este în curs de organizare. Proiectul condus de dsa
a cuprins analiza microclimatului, modelarea cu patologia indusă pe animale de
laborator şi apoi analiza clinico-biologică a pacienţilor ce au efectuat
salinoterapie. Dr. Ioan Ieţcu şi-a împărtăşit preocupările pentru clasic şi
modern în speleoterapie la Cacica – de la empirism la speleoterapie ştiinţifică.
Din
Europa, am primit informaţii de la dr. Yaroslav Chonka despre microclimatul, încărcătura antropogenică şi sistemele de
ventilaţie ale Spitalului de Alergologie din Ucraina şi despre aeroionii
generaţi artificial. Dr. Magdalena Kostrzon şi dr. Magdalena Paciorek, din
Wieliczka, de lângă Cracovia, ne-au vorbit despre un „oraş subteran“ cu un
milion de turişti anual, deviza fiind „Breath
easier and deeper“. Dr. I. Bakaj a prezentat rezultatele laser-speleoterapiei
în rinita alergică în Spitalul de Alergologie din Solotvino, Ucraina. Călătoria
a continuat cu dr. Leon Danko: rezultate şi imagini ale speleoterapiei la şcolari
în Ucraina – astm, alergii ameliorate în saloane şi săli de sport în salină.
Dr. Vladimir Svozil, de la Zlate Hory, Cehia, a prezentat impactul aerului
confinat cu eNO (exhaled NO) de pe
străzi asupra funcţiei respiratorii şi inflamaţiei bronhopulmonare pentru copii
cu vârsta de 5–15 ani.
Subsemnata a prezentat un concept unificator de remodelare generală. Consider
că această reorganizare/edificare profundă este intrinsecă oricărui proces
autentic de reabilitare. Substratul: apa din organism, modularea ADN sub
presiunea experienţei (Murakami, 2004), interacţiunile energetice complexe; exerciţiul
fizic, schimbările, optimismul, motivaţia, kinetoterapia etc. sunt mijloace de
lucru. Am particularizat şi exemplificat remodelarea generală în cazul
salinoterapiei de la Cacica. Împreună cu colaboratorii, am prezentat
rezultatele unui studiu prospectiv prin observaţia unui grup de pacienţi ce au
efectuat salinoterapie la Cacica. Complexele influenţe ale curei au indus
multiple modificări. Ei au beneficiat de determinări biologice (peste 50 de
parametri imunologici, inflamatori, endocrini etc.) în cadrul proiectului menţionat.
Dr. Constantin Munteanu a ilustrat
perspective in vitro ale
speleoterapiei prin analiza fibroblaştilor cultivaţi după producerea astmului
experimental cu ovalbumină. Altă lucrare s-a referit la indicaţiile resurselor
de nămol terapeutic (peloidele) din lacurile saline. Dr. chim. Mihai Hoteteu a experimentat influenţa salinoterapiei asupra rănilor şi arsurilor produse la şobolanii
albi Wistar.
Dr. Svitlana Danko tratează eficient astmul bronşic la Solotvino. Tot în Ucraina, dr.
Vladimir Gorbenko obţine ameliorarea
lentă a unor boli de piele (psoriazis, eczemă, neurodermită) şi a arsurilor
grave prin măsuri conservative naturopatice, iar dr. Ilia ţiple a subliniat importanţa diagnostică a
punctelor cu acţiune predominant vegetotonică la bolnavii cu astm bronşic trataţi
prin speleoterapie şi acupunctură, stabilind diagnosticul energetic pre- şi
postterapie. Dr. biol. Iuri Simionca a prezentat efectul antiinflamator, corecţia
statusului imun şi schimbările generate de salinoterapie la Slănic-Prahova
(Unirea), Cacica, Turda şi Ocna-Dej. Seara s-a încheiat cu o
vizită la salina Praid.
Ultima zi a simpozionului a fost dedicată
haloterapiei. Principiile, echipamentele şi standardizarea haloterapiei ştiinţifice
au fost dezvoltate de prof. dr.
Pavel Gorbenko, care a avertizat
asupra riscurilor improvizaţiei în haloterapie. Statul şi Ministerul Sănătăţii
le asigură coordonarea şi o susţinere financiară impresionantă. Dr. biol. Iuri
Simionca a prezentat istoricul acestei metode. Haloterapia – halos (gr.) = sare – este derivată din
speleoterapia în minele saline. Are originea în Spitalul Regional Zakarpatie de
Alergologie (Ucraina) din Solotvino (Slatina), cu secţia subterană de
speleoterapie în mina nr. 8 (anii 1975–1977) şi ulterior în Spitalul Republican
Alergologic (Ucraina) din Solotvino (Slatina), cu secţia subterană de
speleoterapie în mina nr. 9, unde, pentru prima dată, în 1977, a fost creat un
generator de aerosoli salini care dispersa sarea măcinată din mină în aerul
subteran dintr-o cameră săpată special în stratul salin din galeriile secţiei
respective de speleoterapie. Pacienţii cu astm bronşic erau trimişi pentru
inhalaţii suplimentare de aerosoli salini în camera cu generatorul de aerosoli.
Actualmente, se utilizează preponderent microparticule uscate de aerosoli de
sare şi săruri minerale pentru tratarea bolilor cronice nespecifice
respiratorii, a alergiilor respiratorii şi cutanate. Speleoterapia a fost
favorizată de turismul în mine/peşteri. Acum a apărut şi haloturismul. Dr.
chim. Mihai Hoteteu a studiat influenţa a 21 zile de haloterapie asupra
echilibrului hidroelectrolitic la şoarecii albi Wistar şi oameni. Studii
privind efectele biochimice benefice ale haloterapiei asupra ţesutului pulmonar
şi stresului oxidativ la şobolanii cu astm indus experimental au prezentat Maria Petrescu şi I. Nicu. Dr. Chonka şi
dr. Bohdana Buleza au pus în evidenţă
influenţa microclimatului artificial de salină asupra imunităţii umorale la
pacienţii cu astm bronşic. Ing. Florin Velea-Grumezea a prezentat echipamente pentru camere saline, iar participanţii au
semnalat riscul contaminării cu microorganisme halofile (fungi, mai ales) în
cazul aerosolului umed. Sistemele de epurare şi control sunt salutare. Vizita
la salina Turda s-a desfăşurat sub conducerea managerului, dr. ing. Ovidiu
Mera.
Ziua
postsimpozion a fost extrem de interesantă profesional şi a încununat
reuniunea. Inginer în aviaţie, pasionat de speologie şi preşedinte al Balkan Speleological Union, Viorel
Traian Lascu a demonstrat practic posibilele perspective speleoterapeutice ale
unor peşteri. Ne-a condus la peştera cu cristale de mină Farcu din comuna Roşia,
judeţul Bihor. Apoi am vizitat peştera Meziad, carstică, cu somptuoase galerii
ventilate natural. Rămâne de constatat în ce măsură se va dovedi valorificabil
terapeutic potenţialul lumilor subterane non-saline. Medicii din România au la
dispoziţie un generos domeniu de studiat.