Asociaţia Pro Imunizare, în parteneriat cu
Societatea Naţională de Medicină a Familiei şi Societatea Română de
Microbiologie propun un program naţional de imunizare împotriva gripei.
Reprezentanţii lor s-au întâlnit marţi, 30 septembrie, în cadrul Forumului
internaţional Stop Gripa, la care au
participat şi dr. Alexandru Rafila, din partea Ministerului Sănătăţii, precum
şi reprezentanţi ai mass-media.
Măsurile propuse includ adoptarea unui
calendar de vaccinare antigripală care să includă lansarea procedurilor de
achiziţie publică în primul trimestru al anului, demararea campaniilor în luna
octombrie, campanii de informare publică prin difuzarea în spaţiul audiovizual
a unor spoturi care să conţină alerte de sănătate în perioada campaniei de
vaccinare antigripală (octombrie–decembrie), precum şi alerte generale care să
încurajeze prevenţia pentru o viaţă sănătoasă. De asemenea, specialiştii propun
îmbunătăţirea mecanismelor de monitorizare a ratei de vaccinare antigripală
prin măsuri concrete legate de Registrul electronic naţional de vaccinări
(RENV) şi interconectivitatea RENV-SIUI. Pe termen lung, iniţiatorii
programului au în vedere continuarea campaniilor de informare a publicului larg
şi informarea/educarea angajaţilor din serviciile publice, care, prin natura
ocupaţiei, pot transmite gripa. Alte măsuri, menite să crească gradul de
acceptare a vaccinului antigripal în rândul populaţiei, se referă la decontarea
parţială a acestuia şi posibilitatea vaccinării în farmacii. Stimularea
financiară a medicilor vaccinatori este o altă propunere, în linie cu
procedurile europene.
Rata de vaccinare antigripală în România a
fost anul trecut 4–5% în rândul populaţiei generale şi sub 15% la populaţia de
peste 65 de ani, potrivit datelor prezentate de dr. Oana Falup Pecurariu,
preşedinta asociaţiei Pro Imunizare. OMS recomandă un minim de 15% în rândul
populaţiei generale, pentru a preveni apariţia unei epidemii, şi o acoperire de
75% la populaţia vârstnică. Vestea bună este că România conduce detaşat în
clasamentul european al ţărilor cu cea mai mare rată de vaccinare în rândul personalului
medical. MS a achiziţionat 500.000 de doze de vaccin gripal, conform
declaraţiei doctorului Alexandru Rafila.
Cea mai mare rată de vaccinare în rândul
populaţiei generale o înregistrează Olanda (82%), rezultat al unui proiect de
prevenţie naţional şi al birocraţiei reduse, aşa cum a prezentat dr. Ted van
Essen, medic de familie şi cadru didactic la Julius Center for Health Sciences
and Primary Care, University Medical Center, Utrecht. Din Elveţia, ţară care nu
se poate lăuda cu o rată crescută de vaccinare nici în rândul populaţiei
generale, nici al personalului medical, a vorbit dr. Patricia R. Blank,
cercetător principal la Institutul de Medicină Farmaceutică, Universitatea din
Basel, care a prezentat povara socioeconomică asociată gripei. Costurile
provocate de îmbolnăvările cu virus gripal sunt în cea mai mare parte urmarea
absenteismului şi productivităţii scăzute. Tot în cadrul forumului au fost
prezentate rezultatele studiului privind atitudinea medicilor de familie români
faţă de vaccinarea antigripală şi activitatea de încurajare a imunizării prin
vaccinare. Coordonatoarea studiului, Marianne Promberger, cercetător asociat la
Universitatea Kingston din Marea Britanie, s-a declarat impresionată, dar
sceptică în faţa rezultatelor „copleşitor de pozitive“. Este posibil ca cei 326
de medici participanţi să fi fost de acord să răspundă la chestionar tocmai
pentru că sunt sincer convinşi de importanţa vaccinării, dar chiar şi în cazul
lor, sunt utile interviuri unu-la-unu pentru a vedea nuanţele discursului şi
reacţia în faţa pacienţilor nehotărâţi.
Partea a doua a forumului a fost organizată
sub forma unui panel de discuţii la care au participat dr. Oana Falup
Pecurariu, dr. Rodica Tănăsescu, preşedinta Societăţii Naţionale de Medicina
Familiei, dr. Daniela Piţigoi, vicepreşedinta Societăţii Române de Epidemiologie,
şi oamenii de televiziune Teo Trandafir şi Mihai Constantin, care au încercat
să găsească o îmbinare între argumentele solide şi o abordare emoţională,
umană, în limbaj profan, pe tema vaccinării. S-a pus accentul pe informarea
corectă a populaţiei privind gravitatea gripei şi beneficiile vaccinării, pe
asumarea răspunderii pentru eventualele efecte secundare ale vaccinării, dar şi
pentru riscurile non-vaccinării.
