Newsflash
Diverse

Primii paşi în chirurgia cardiovasculară

de Stud. Ileana-Linda BOGOS - iun. 4 2015
Primii paşi în chirurgia cardiovasculară
Studenţii pasionaţi de chirurgie au putut participa, vreme de două zile (25 şi 26 aprilie) la workshopul Basic Cardiovascular Surgical Skills, ediţia a şasea, în organizarea Societăţii Studenţeşti de Chirurgie din România (SSCR). Cei 16 studenţi participanţi au beneficiat de prezentări teoretice, susţinute de conf. dr. Horaţiu Moldovan şi dr. Lucian Dorobanţu, urmate de aplicaţii practice exersate pe inimi şi artere de porc. Cei înscrişi erau şi absolvenţi ai work­shopului de Basic Surgical Skills, organizat de SSCR, în urma căruia au deprins cunoştinţe de bază în efectuarea nodurilor şi suturilor pe artere şi vase.
Evenimentul a fost deschis cu prezentarea ţinută de conf. dr. Horaţiu Moldovan pe tema evoluţiei chirurgiei cardiovasculare de la origini până în zilele noastre. Chirur­gia cardiovasculară este cea mai tânără specialitate chirurgicală, a apărut abia la jumătatea secolului XIX. Chirurgii epocii erau rezervaţi în abordul chirurgical al cordului, deoarece inima, odată oprită, nu mai putea fi repornită. Organul suport al vieţii a rămas un subiect tabu pentru chirurgii secolului XIX, până când a fost inventată tehnologia care să permită oprirea sa.
Principiile de bază din chirurgia cardiovasculară, care s-au păstrat până astăzi, sunt destul de simple conceptual. Au fost iniţial elaborate de Theodor Billroth, cel mai mare chirurg al secolului XIX, care considera că această specialitate este periculoasă pentru reputaţia oricărui specialist. Însă, câţiva ani mai târziu, elevul său Ludwig Rehn i-a demonstrat contrariul, efectuând prima cardiografie cu succes vital. Din acest punct, chirurgia cardiovasculară a avut un evoluţie ascendentă rapidă. Astfel s-au definit două perioade esenţiale în sfera chirurgiei cardiace: cea cu operaţii pe cord închis şi cea cu operaţii pe cord deschis. Diferenţa dintre cele două etape a constat în apariţia aparatului de circulaţie extra­corporală. În momentul apariţiei acestui instrument vital pentru succesul operaţiilor pe cord, noţiunile de viaţă şi moarte nu au mai fost definite în funcţie de bătăile inimii. Principiul de funcţionare a sistemului de circulaţie extra-corporală se bazează pe susţinerea artificială a funcţiei de pompă aspiro-respingătoare intermitentă a inimii, cordul fiind oprit. Aparatul preia sângele din sistemul venos, îl introduce în recipientul de oxigenare, de unde mai apoi sângele este pregătit pentru a fi perfuzat în sistemul arterial uman, şuntând astfel inima. Acest sistem permite şi răcirea sau încălzirea sângelui, în funcţie de tipul operaţiei ce urmează a fi efectuate. Astăzi, peste 98% din operaţiile pe cord deschis sunt efectuate cu cordul în repaus, conectat la sistemul de circulaţie extra­corporală. Totuşi, operaţiile pe cord deschis nu au depins numai de acest sistem complex, ci şi de apariţia sistemului de ventilaţie artificială, care a permis efectuarea primei toracotomii cu succes.
Singurul chirurg laureat al Premiului Nobel a fost Alexis Carrel în anul 1912, un francez care a practicat chirurgia experimentală şi a descris pentru prima dată tehnicile de sutură din acest domeniu, protezarea vasculară şi chirurgia valvulară. Chirurgia cardiovasculară a rămas mult timp în obscuritatea specialităţilor chirurgicale până când, în anul 1967, imposibilul a devenit posibil datorită lui Christiaan Barnard, care a realizat primul transplant cardiac de un succes răsunător. În acel moment, chirurgia cardiacă a devenit vedeta sferei chirurgicale. Printe somităţile internaţionale se află şi numele unui român, Marian Ionescu, care a efectuat primul implant valvular cu valvă biologică, cunoscută sub numele de valva Ionescu-Shiley.
În România, chirurgia cardiovasculară a fost pentru prima dată practicată la începutul secolului XX, la Spitalul Colţea, de chirurgul Nicolae Hortolomei şi echipa sa. Aici se efectuau numai intervenţii chirurgicale pe cord închis. Ulterior, secţia de chirurgie cardiovasculară a fost mutată la Spitalul Clinic Fundeni, unde astăzi se află Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare „Prof. dr. C. C. Iliescu“ şi unde a avut loc debutul chirurgiei pe cord deschis în România. Printre chirurgii renumiţi din ţara noastră se numără şi Toma Ionescu (chirurg al începutului de secol XX), care a folosit prima rahianestezie suboccipitală la copilul nou-născut şi a efectuat prima formă de chirurgie coronariană indirectă prin ablaţia ganglionului stelat şi cervical la pacienţii care sufereau de angină pectorală. Profesorul dr. Ioan Pop de Popa este cel care a diferenţiat această specialitate de chirurgia generală şi a înfiinţat catedra de chirurgie cardiovasculară de la Facultatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ din Bucureşti.
Horaţiu Moldovan a încheiat subliniind faptul că, deşi această arie a avut o evoluţie explozivă în ultimele două secole, de la an la an, numărul operaţiilor chirurgicale pe cord deschis este în scădere, datorită dezvoltării rapide a procedurilor intervenţionale.
În a doua parte a zilei, conf. dr. Horaţiu Moldovan şi dr. Lucian Dorobanţu au efectuat de la pupitrul central suturi vasculare pe aortă. Suturile efectuate au fost de tipul termino-terminal, termino-lateral şi prin ataşarea unui patch. Participanţii au fost împărţiţi în echipe de câte două persoane, fiecare echipă având fire 1/2 HR rotunde simple, dublu armate din polipropilenă de 5/0 şi 4/0 şi instrumentarul specific chirurgiei cardiovasculare, alături de aorta pe care să lucreze. Sub atenta supraveghere a rezidenţilor Mircea Robu, Alina Oltean, Celia Ciobanu şi Aura Mazâlu, participanţii au efectuat suturile prezentate anterior.
A doua zi a workshopului a debutat cu prezentarea teoretică a abordului chirurgical în patologia coronariană şi a sistemului de circulaţie extracorporală. Dacă primele descrieri ale anginei pectorale au fost făcute chiar de inventatorul stetoscopului, René Laënnec, abia după înţelegerea naturii obstructive şi stenotice a patologiei coronariene s-a pus problema rezolvării acesteia pe cale chirurgicală, în anul 1968. Astfel, a luat naştere endarterectomia, o procedură ce presupune deschiderea arterei cu decolarea plăcii de aterom şi a unei părţi din medie, iar la final, închiderea şi refacerea integrităţii arteriale.
Partea practică a celei de-a doua zi de workshop a constat mai întâi în efectuarea unui by-pass coronarian cu venă safenă internă pe cord de porc, iar ulterior, în protezarea valvei aortice cu valve mecanice. Cordul prelevat de la porc are o anatomie şi consistenţă asemănătoare cordului uman, ceea ce a făcut ca apropierea de o intervenţie reală, din sala de operaţie, să fie mare. Şi în această zi s-a lucrat în echipe de câte două persoane, fiecare echipă având câte un cord şi instrumentarul aferent.
Probabilitatea de sângerare după o intervenţie în sfera cardiovasculară este în general ridicată şi de aceea este important ca întreaga echipă formată din chirurgi şi anestezişti să colaboreze pentru a diminua acest risc. Prin urmare, scopul acestui workshop nu a fost doar de a-i învăţa pe studenţi tehnici avansate în chirurgia cardiovasculară, ci şi de a-i familiariza cu abordarea şi îngrijirea pre- şi postoperatorie a pacientului cu patologie vasculară.
Absolvenţii ediţiei trecute a workshopului s-au putut înscrie ca observatori la ediţia actuală. Printre ei m-am numărat şi eu, astfel că o parte din responsabilităţile mele au fost să asigur o bună desfăşurare a programului prin amenajarea sălii de curs, repartizarea instrumentarului şi a materialului biologic la mesele de lucru şi, de asemenea, ajutarea participanţilor în momentele-cheie ale părţilor practice. Cadrele medicale care ne-au îndrumat în aceste două zile au demonstrat un profesionalism şi un tact pedagogic deosebit, fiind nu numai nişte mentori desăvârşiţi, ci şi nişte modele demne de urmat.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe