Al
XIII-lea Congres al Societăţii de Neurologie, Psihiatrie a Copilului şi
Adolescentului din România (SNPCAR) s-a desfăşurat recent la Piatra Neamţ.
Prima sesiune a congresului a fost dedicată psihiatriei medico-legale a copilului şi
adolescentului. În prelegerea „Psihiatrul de copii şi adolescenţi şi
activitatea sa ca obiect al eticii şi medicinii legale“, prof. dr. Şt. Milea a
prezentat încălcări etice şi abuzuri ale practicii clinice pedopsihiatrice. S-a
insistat asupra faptului că, de foarte multe ori, acestea sunt consecinţa
inerentă a complexităţii şi a implicaţiilor socioculturale şi economice ale
acesteia. Au fost identificaţi o serie de factori care-l pun pe pedipsihiatru în
faţa unor dileme, situaţii contradictorii, conflicte de loialitate,
constrângeri şi obstacole: obligaţia de a solicita un consimţământ informat;
obligaţia ca, în faţa a numeroase conflicte de loialitate şi responsabilităţi
cu care se confruntă, să aleagă, în funcţie de riscul minim previzibil, să
ignore cu bună ştiinţă responsabilităţile neadecvate şi să-şi asume riscul de
a răspunde de consecinţele negative ale deciziilor sale, inclusiv cele
terapeutice; dilema respectării cu stricteţe a confidenţialităţii; neacceptarea
caracterului superficial al consemnărilor privind pacientul; evitarea tentaţiei
de a recurge la absolvirea de răspundere; pasivitatea, prudenţa excesivă,
refuzul intervenţiei; opinia nu trebuie exprimată fără consultarea nemijlocită
a pacientului. Conf. dr. C. Oancea şi dr. B. Budişteanu au expus problematica
medico-legală în psihiatria copilului şi adolescentului. În ultimele decenii,
aceasta s-a diversificat substanţial, din cauza unor importante schimbări în
configuraţia delincvenţei juvenile, cu creşterea periculoasă a problemelor
medico-legale sub vârsta de 13 ani şi a actelor agresive ale adolescenţilor. Un
alt capitol important este cel al victimologiei infantile, cu abuzul fizic, emoţional
şi sexual. În domeniul abuzului emoţional ar trebui să intre şi neglijarea,
fenomen extrem de răspândit în ţara noastră ca urmare a abandonului copilului
în leagăne sau a părăsirii acestuia de către unul sau ambii părinţi, prin
plecarea lor la muncă în străinătate. Dr. C. Lupu şi dr. Cătălina Tocea, în
comunicarea „Poziţia specialistului neuropsihiatru de copii şi adolescenţi în
comisia medico-legală psihiatrică pentru minori. Aspecte conceptuale din
istoria noastră în acest domeniu“, au relatat aspecte din antecedentele activităţii
comisiilor de expertiză medico-legală psihiatrică pentru minori, care realizează
rapoarte de caz la solicitarea instanţelor de judecată. Materialul pledează
pentru necesitatea formării experţilor din specialişti psihiatri de copii şi
adolescenţi. În lucrarea „Investigarea psihologică şi ancheta socială a
familiei copilului delincvent“, prof. dr. Voica Foişoreanu arată că lipsa unei
calităţi familiale adecvate este considerată o cauză importantă, chiar
determinantă a tulburărilor de conduită şi a delincvenţei copilului şi
adolescentului. Pentru o corectă identificare a cauzelor care au indus aceste
tulburări de comportament, este necesar să fie investigat atât copilul cu
problemele sale, cât şi familia sa, pentru a identifica predispoziţiile
biologice, factorii de stres din mediu, evenimentele de viaţă care au indus la
copil comportamente agresive şi necontrolate, caracteristicile familiale
disfuncţionale sau patologice (familii conflictuale, agresive, cu posibil abuz
al copilului, boli psihice ale unuia sau ambilor părinţi, probleme cu alcoolul,
familie separată prin divorţ sau monoparentală, incompetenţă parentală,
echilibru emoţional slab sau absent etc.). Toate cele expuse constituie factori
de risc, care au tendinţa să se acumuleze şi să se potenţeze reciproc,
accentuând tulburările copilului.
Neurologia
pediatrică a fost focalizată la congres pe aspectele clinice ale unui
simptom frecvent ca prezenţă în consultaţiile de pediatrie, dar abordat uneori
cu superficialitate. Este vorba de cefaleea pediatrică, în care prof. dr. Voica
Foişoreanu a analizat etiologia probabilă. Aceasta este extrem de variată,
incluzând, pe lângă bolile craniului şi creierului, un larg evantai de boli
extracerebrale – de sistem sau de organ, febrile sau afebrile. Chiar şi modul
de apariţie a acestora este multiplu: de la cefaleea cronică continuă, cu sau fără
exacerbări, la cefaleea cronică paroxistică (recurentă), variabil localizată
sau generalizată, până la cefaleea cu caracter migrenos sau aşa-numitele
anterior „echivalenţe migrenoase“ (vertijul paroxistic benign, cefaleea cu
dureri abdominale); tot aici sunt incluse şi nevralgiile din regiunea craniană.
Pe lângă polimorfismul formelor clinice net individualizate, intervin
comorbidităţile, cefaleea de orice tip deseori se asociază cu alte afecţiuni,
care îi pot masca sau modifica aspectele caracteristice. În formele atipice,
frecvente la copil, mai ales sub vârsta de 7 ani, se impune diagnosticul
diferenţial cu celelalte manifestări paroxistice specifice acestei vârste, de
la epilepsie până la crizele de afect. Particularităţile migrenei la copil şi
adolescent au fost expuse de dr. Diana Bârcă. La vârsta copilăriei, pot evolua şi
unele afecţiuni neurologice majore. Astfel, dr. Axinia Corcheş şi dr. Mirela
Manea şi-au propus să prezinte clasificarea etiologică a bolilor demielinizante
la copil. Prezentarea „Encefalomielita acută diseminată – algoritm de
diagnostic şi tratament la copil“ (dr. Diana Bârcă, dr. Cristina Pomeran, dr.
Catrinel Iliescu, prof. dr. Sanda Măgureanu) a cuprins informaţii complete
despre encefalomielita acută difuză, prezentându-se în mod clasic ca un prim
eveniment de cauză presupus inflamatorie, cu debut polisimptomatic – deficite
motorii de tip hemipareză, ataxie, crize epileptice, afectări de nervi cranieni
etc., prin afectare neurologică multifocală, cu semne de encefalopatie –
afectarea stării de conştienţă, urmate de recuperare în general bună, deşi pot
exista deficite permanente şi însoţite de un aspect imagistic specific.
Psihoterapia
s-a manifestat prin promovarea concepţiilor de la Palo Alto, de către un grup
de psihologi clinicieni şi psihoterapeuţi (Speranţa Popescu, Carmen Fola,
Claudia Togănel, Ramona Crăciun şi Luminiţa Cozlea), în relatarea:
„Particularităţi ale intervenţiei sistemic-strategice (Şcoala de la Palo Alto)
în patologia copilului şi adolescentului“.
A devenit o tradiţie pentru congresele
SNPCAR ca secţiunile de psihiatrie şi neurologie să fie încheiate magistral de prelegeri neurochirurgicale, susţinute
(şi) anul acesta de prof. dr. A. V. Ciurea.Una dintre ele a avut ca temă chistul hidatic cerebral la copil,
manifestarea neurochirurgicală cea mai frecventă a bolii hidatice. Chisturile
hidatice cerebrale sunt cel mai adesea poziţionate pe teritoriul de distribuţie
al arterei cerebrale mijlocii. În copilărie, sunt frecvente simptome de
presiune intracraniană crescută şi convulsii, în timp ce pacienţii adulţi se
plâng de deficite focale neurologice, cum ar fi hemipareză, hemianopsie sau
convulsii. Tratamentul este chirurgical şi vizează evacuarea completă a
chistului intact. De asemenea, chimioterapia cu albendazol este un adjuvant
util şi este întotdeauna recomandată. O altă comunicare a arătat indicaţiile
tomografiei computerizate în leziunile traumatice craniocerebrale la copil.
Lucrările în plen s-au încheiat cu
workshopul „Depresia la adolescenţi“,
moderat de conf. dr. V. Lupu şi psih. Ramona Todiriţă. În acest cadru, conf.
dr. V. Lupu a prezentat sinteza „Evaluarea complexă şi diagnosticul depresiei
la copil şi adolescent“. Desigur că, în afara interpretării depresiei din punct
de vedere cognitiv-comportamental, există concepţia psihanalitică la care am făcut
referire în comunicarea „Lungul drum al adolescenţei adictive“, unde am
focalizat optica pe noţiunea de pierdere, pe care adolescenţa o aduce printre
trăirile adolescentului. Fiind vorba de un workshop de psihiatrie, a fost
firesc ca moderatorul să se refere şi la psihofarmacologia depresiei la copil şi
adolescent, arătând că un antidepresiv foarte eficace ar fi fluoxetina. Psih.
Ramona Todiriţă a contribuit substanţial la reuşita workshopului, prin
expunerea de tehnici psihologice şi înregistrări video ale cazurilor.
