Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

Psihoterapia individualității subiective

Viața Medicală
Dr. Al. TRIFAN luni, 16 noiembrie 2015
Viața Medicală
Psih. Emil-Daniel ALEXE luni, 16 noiembrie 2015
     La 3–4 octombrie 2015, a avut loc, la Facultatea de Psihologie din București, Conferința internațională de psihotraumatologie, cu tema: Trauma psihică, între cunoașterea științifică și arta abordării. Manifestarea s-a bucurat de prezența a trei invitați de marcă de peste hotare: prof. dr. Șerban Ionescu (Franța și Canada), prof. dr. Franz Ruppert (Germania) și Roby Gordon (Australia).
     Prof. dr. Șerban Ionescu, de la Universitatea din Quebec (Canada), a deschis sesiunea de lucrări analizând, într-o prelegere de peste o oră, diverse aspecte ale psihoterapiei, care poate fi deopotrivă meserie, artă sau știință. Pentru început, au fost reamintite marile figuri ale psihoterapiei: Walter Cooper Dendy, inventatorul termenului de psihoterapie, Daniel Hack Tuke și Hyppolyte Bernheim, profesorul de psihiatrie de la Nantes, care a utilizat hipnoza pentru tratamentul bolilor psihice. Din această listă nu putea lipsi Sigmund Freud, care a introdus termenul de psiho-analiză.
     Metodele de manipulare psihică s-au dezvoltat în mai multe perioade. Prima perioadă, din Antichitate până în secolul al XVIII-lea, a cuprins practici din afara medicinii. Cea de-a doua a debutat în anul 1775, cu teoria magnetismului animal a lui Mesmer și cu activitatea lui Philippe Pinel care, la ospiciul Salpêtrière, a promovat psihiatria morală. O a treia perioadă, în prima jumătate a secolului al XX-lea, este cea a psihanalizei, reprezentată de Pierre Janet, care în cartea sa, „Meditații psihologice“, a dezvoltat teoria populării inconștientului cu automatisme mentale. Metodele psihoterapeutice s-au înmulțit exponențial începând din a doua jumătate a secolului trecut până astăzi.
     Este psihoterapia o meserie? Stricto senso, nu este, deși are instrumente – cuvintele – și o pleiadă de abilități, însușite prin învățarea controlată și atestate de alte bresle profesionale. Apoi, ce anume susține ideea că psihoterapia ar fi o artă? Mai întâi, faptul că ea are, în mod necesar, un stil bine definit și desfășoară, cu fiecare pacient, o activitate de creație marcată de momente unice. Ca exemplu, numeroși psihoterapeuți au fost în același timp literați de renume. Este, oare, psihanaliza și o știință? Lorenz spune că este, pentru că... așa a vrut fondatorul ei. Prof. dr. Șerban Ionescu oferă însă cinci răspunsuri diferite acestei întrebări. Lăsând la o parte scientismul care invalidează tot ceea ce nu poate fi măsurat ori reprodus, se poate spune că psihanaliza, neasumându-și statutul de știință, este ceva sui generis. Alte conceptualizări care se potrivesc psihoterapiei, în general, și psihanalizei, în special, ar fi acelea care iau în considerare un nucleu cognitiv-comportamental cu numeroase ramificații filozofice, literare și inspirative, ori cele care au în vedere  o îndeletnicire hermeneutică în căutare de coduri și sensuri. În încheiere, vorbitorul a arătat că o recentă cercetare științifică a eficienței metodelor psihoterapeutice nu a dat vreuneia câștig de cauză.
     Prof. dr. Franz Ruppert (Germania), a susținut cea de-a doua prelegere, intitulată „Cine sunt Eu? Cum se dezvoltă Eul în condițiile traumatizării psihice?“. Conceptul de „Eu“ cuprinde două fațete – eu sunt și eu vreau. Întreaga noastră viață este actualizată de întrebările necontenite: cine sunt eu?; cine vreau să fiu eu?; cine nu vreau să fiu eu?; ce am fost eu?; cine suntem „noi“?; ce înseamnă „noi“ pentru mine?
     Intuiția celebră a lui Sigmund Freud a descoperit presiunea constantă la care este supus Eul. Aceasta acționează atât de jos, din polul instinctual, cât și de sus din polul de Supraeu, generând angoasa. În afară de psihanaliză, trebuie luată în considerare analiza tranzacțională a lui Eric Berne, cu discursul său de tip paternal, adult sau infatil. Trebuie reținută, de asemenea, contribuția covârșitoare a lui Carl Roberts, cu a sa actualizare a selfului și tendință individuală de realizare a propriului potențial. Părerea fiecăruia despre sine este concepută în funcție de modul cum fiecare este văzut de alții. Rolul psihoterapiei este recuperarea sinelui autentic.
     Alte teme abordate au fost cortexul frontal și Eul, apariția și dezvoltarea acestuia din urmă. Puțin forțată a părut teza conform căreia Eul poate fi considerat existent încă de la concepția insului, astfel încât nu ar fi corect să folosim termeni ca: embrion sau făt. Mai potrivit ar fi termenul de „creatură“. Concluzia acestei teorii este că suntem întregi încă de la început. Acest punct de vedere face trimitere și la teza controversată conform căreia și animalele ar avea un Eu.
     Prof. dr. Franz Ruppert a trecut în revistă necesitățile simbiotice, care configurează caracterul și includ bazal enorma importanță a relațiilor materno-infantile. Se pune întrebarea esențială: ce face trauma cu identitatea noastră reprezentată prin Eu? Șocul îl clivează în mai multe segmente „rănite“ sau bolnave, dar aproape întotdeauna există o parte a lui care rămâne indemnă. Fracturarea identității impune recunoașterea fragmentelor de Eu sănătos. Un Eu sănătos: este prezent, dar nu domină; este disponibil și funcționează după modul stand-by; este capabil să autoidentifice părțile sale traumatizate; este realistic și capabil de a-și asuma responsabilități; are o voință liberă de partea sa.
     În programul manifestării au fost incluse trei workshopuri și trei simpozioane în care s-au prezentat comunicări și s-au dezbătut, pe grupuri de lucru, teme de psihotraumatologie specială.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.