Newsflash
Diverse

Reţeaua naţională de diabet este distribuită inegal

de Dan Dumitru MIHALACHE - mai 7 2014
Reţeaua naţională de diabet este distribuită inegal

Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice (SRDNBM) organizează, în perioada 21–24 mai 2014, la Sibiu, congresul naţional de diabet, ajuns la ediţia cu numărul 40. Manifestarea se va desfăşura sub egida Asociaţiei Europene pentru Studiul Diabetului (EASD) şi a Federaţiei Internaţionale de Diabet (IDF). Pentru a afla mai multe despre eveniment, la care „Viaţa medicală“ este partener media profesional, dar şi despre starea actuală a diabetologiei româneşti, am stat de vorbă cu prof. dr. Maria Moţa, preşedinta SRDNBM.

 

 

   Ediţia de anul acesta a congresului naţional de diabet este una aniversară, a patruzecea. Ce program aţi pregătit pentru reuniunea de la Sibiu?
   – Alături de precedentele 39 de congrese organizate sub egida SRDNBM, şi cel din acest an se doreşte a fi un contributor semnificativ la susţinerea educaţiei medicale continue a medicilor diabetologi. Este un eveniment aniversar ce va aduce în prim-plan istoria, tradiţia şi performanţa. Congresul va fi structurat pe mai multe sesiuni plenare, workshopuri, minicursuri, conferinţe, prezentări de cazuri şi postere. Tematica abordată va fi una diversificată, axată pe impactul diabetului zaharat (DZ) şi al complicaţiilor sale. Sunt teme ştiinţifice ce vor viza noutăţi şi cercetări recente din domeniu. Invitat special va fi sir Michael Hirst (Marea Britanie), preşedintele în exerciţiu al IDF, care, deşi nu este medic, luptă împotriva DZ de mai bine de 20 de ani, după ce a aflat că mezinul său a fost diagnosticat cu DZ tip 1. Mai sunt invitaţi 23 de reprezentanţi ai diabetologiei internaţionale, din 13 ţări, de pe patru continente, printre care prof. dr. Pierre Lefèbvre (Belgia), fost preşedinte IDF şi EASD, prof. dr. Jean Claude Mbanya (Camerun), fost preşedinte IDF, prof. dr. Şehnaz Karadeniz (Turcia), aleasă preşedinta IDF Europa etc. Numărul total al participanţilor va depăşi 700 – majoritatea medici diabetologi, dar şi din alte specialităţi medicale, chiar şi chirurgicale. Cu această ocazie, vor fi prezentate şi datele finale ale studiului PREDATORR.

 

   În avanpremieră, ne puteţi dezvălui câte ceva despre acest studiu?
   – Va fi prezentat raportul cu rezultatele finale ale studiului epidemiologic PREDATORR (studiul naţional privind prevalenţa diabetului, prediabe­tului, supraponderalităţii, obezităţii, dislipidemiei, hiperuricemiei şi bolii cronice de rinichi), derulat timp de aproape un an şi jumătate în toate judeţele ţării, pe un eşantion reprezentativ de aproximativ trei mii de persoane, din peste o sută de centre din ţară. Demarat în ianuarie trecut, PREDATORR oferă o imagine clară asupra situaţiei DZ, bolii cronice de rinichi şi comorbidităţilor asociate în România. Studiul, realizat de SRDNBM în parteneriat cu Societatea Română de Nefrologie, a fost unul din principalele mele obiective, când am preluat conducerea societăţii, pentru că mi s-a părut un act de responsabilitate să aflu cu ce probleme ne confruntăm în România în privinţa DZ.

 

La fiecare 80 de minute se amputează un picior diabetic

 

   Cum au evoluat complicaţiile diabetului, în ultimele decenii, în România?
   – Din păcate, nu avem niciun studiu epidemiologic, la nivel naţional, în care să analizăm aceste date, dar avem în plan ca în cursul anului viitor să derulăm o astfel de cercetare. Incidenţa comei hiperglicemice este cert în scădere, datorită unei mai bune instruiri a pacienţilor şi creşterii numărului de pacienţi pe tratament insulinic care se pot automonitoriza (toţi pacienţii trataţi cu insulină au acces la aparate şi teste pentru efectuarea glicemiei la domiciliu), dar şi mai bunei cunoaşteri a posibilităţilor de autoajustare a tratamentului, mai ales în perioadele în care se pot asocia alte afecţiuni acute. Ulceraţiile active sunt prezente, în medie, la 4–5% din pacienţii noştri; aproximativ 15% din ei au avut cel puţin o dată în viaţă un ulcer la picior. Numărul amputaţiilor pentru picior diabetic este în creştere, fapt demonstrat în urma unei analize efectuate la nivel naţional de Federaţia Româna de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice în perioada 2006–2010. Este drept însă, cu fiecare pe­rioadă, raportul dintre amputaţiile majore şi cele joase a scăzut. Chiar şi aşa, numai în 2010 au fost efec­tuate peste cinci mii de amputaţii de picior diabetic în România. În fiecare zi se realizează 62 de amputaţii la pacienţii cu DZ; la fiecare 80 de minute, are loc o amputaţie de picior diabetic. Prin edu­caţia pacientului, am putea preveni însă amputaţiile în 80% din cazuri. Abordarea pluridis­cipli­nară a acestei complicaţii a DZ este esenţială. Se impune introducerea şi în România a unei noi spe­­cialităţi – chiropodia. Chiropodiştii au redus masiv amputaţiile, acestea ajungând aproape să fie excepţii în tratamentul piciorului diabetic. O altă com­plicaţie, boala cronică de rinichi, este prezentă la aproximativ 30% din pacienţii cu DZ; în România, 15–17% din pacienţii aflaţi pe terapii de substituţie cronică a funcţiei renale sunt pacienţi cu DZ.

 

Reţeaua naţională de diabet

 

   Cât de bine este reprezentată reţeaua de diabet în România?
   – La momentul actual, avem 933 de medici diabetologi, număr în creştere, din care 577 sunt medici primari, specialişti şi cu competenţă, restul fiind rezidenţi aflaţi în diferite stadii de pregătire. Repartiţia pe judeţe este însă, din păcate, inegală, existând judeţe cu un număr mic de diabetologi, comparativ cu Bucureştiul şi judeţul Ilfov, unde sunt aproximativ o treime din total: 331. E drept, tot aici sunt şi cei mai mulţi medici rezidenţi, care vor merge apoi în judeţe. Avem 312 instituţii medicale în care aceştia activează, 147 de stat şi 165 private, cu un total de 1.252 de paturi în spitalizare continuă. Ca o noutate, în cadrul congresului de anul acesta se va lansa şi un material deosebit de valoros, „Diabetul sub lupă în 2014“, care prezintă situaţia actuală al României în ceea ce priveşte numărul diabetologilor, al instituţiilor în care aceştia activează, precum şi o mare parte din acţiunile derulate de SRDNBM pentru ameliorarea preven­ţiei şi tratamentului pacienţilor cu diabet.

 

   Cum stă România în ceea ce priveşte Diabetologia pediatrică?
   – În 1996, grupul de studiu ONROCAD (Organizaţia naţională română pentru ocrotirea copiilor şi adolescenţilor cu diabet zaharat), avându-l ca fondator şi preşedinte de onoare pe prof. dr. Viorel Şerban, a demarat întocmirea Registrului naţional de diabet al copilului. În 2013, au fost raportate 360 de cazuri noi de DZ tip 1 şi 16 de DZ tip 2, cu un număr total de 2.670 de copii luaţi în evidenţă. Medici pediatri-diabetologi în activitate avem 22, un număr evident insuficient. Şi distribuţia acestora, la nivel naţional, este inegală: numai în 15 judeţe şi în Bucureşti există medici pediatri cu competenţă în diabet, astfel că doar 50% din copii sunt trataţi de pediatri, restul de diabetologi. Medicii pediatri care tratează curent copiii au fost formaţi prin supraspecializare, în sesiunea 2002–2003.

 

   Cât de pregătiţi sunt medicii să trateze diabetul la copii?
   – Având în vedere că un copil cu diabet nu este un adult cu diabet în miniatură, terapia lui are particularităţi legate de vârstă, cu atât mai impor­tante cu cât copilul este mai mic, particularităţi pe care mulţi diabetologi de adulţi nu sunt formaţi să le cuprindă. La diagnostic, majoritatea copiilor se internează în spitale de pediatrie, fie în secţii obişnuite, fie la terapie intensivă. În numeroase judeţe însă, copiii cu DZ – cazurile noi – se internează în secţiile de adulţi, pentru stabilirea terapiei şi educaţie terapeutică. Ulterior, în ambulatorii, toţi copiii cu diabet ar trebui să fie trataţi de medici pediatri cu pregătire solidă în domeniu. Majoritatea diabetologilor de adulţi consultă medicii pediatri atunci când tratează un asemenea copil sau, cel puţin, ar trebui să facă acest lucru.În prezent, este esenţială completarea urgentă a necesarului de pediatri-diabetologi, prin atestat, pentru formarea unei reţele naţionale mai puternice de diabet pediatric. Ideal ar fi ca pediatrii care tratează pacienţi cu diabet să urmeze un al doilea rezidenţiat în diabet; acest lucru însă nu este tentant, întrucât numărul copiilor cu DZ din România este mic. Şi totuşi, cel puţin în fiecare centru universitar, ar trebui să existe pediatri specializaţi în diabet, care să stabilească tratamentul iniţial şi să demareze educaţia terapeutică. Din 1997, în ţara noastră îşi desfăşoară activitatea Centrul Medical „Cristian Şerban“ Buziaş, acreditat în 2011 centru european de excelenţă în diabet pediatric, unde au acces toţi copiii şi tinerii cu diabet.

 

   În mai multe ţări europene, endocrinologia include şi diabetul zaharat, este o curriculă comună. De ce sunt două specialităţi separate în România?
   – DZ aparţine, teoretic, bolilor endocrine, întrucât insulina este un hormon. Mai sunt, desigur, şi alte puncte comune între cele două specialităţi, dar diabetologia se întrepătrunde cu majoritatea specialităţilor. Oricând pot să apară, la pacienţii incorect trataţi, complicaţii cardiovasculare, neuro­logice, oftalmologice, digestive, renale, infecţioase, cutanate etc. Pe de altă parte, această specialitate cuprinde, în ţara noastră, şi nutriţia. De aceea, pare mai degrabă înrudită cu medicina internă decât cu endocrinologia. În multe ţări, cele două specialităţi – endocrinologia şi diabetul zaharat – au o curriculă comună, dar, după finalizarea rezidenţiatului, o parte din medicii specialişti vor opta pentru practicarea unei singure ramuri, fie endocrinologie, fie diabet zaharat. Cred că numai timpul va putea decide în această privinţă.

 

Chirurgia bariatrică şi diabetul zaharat

 

   În ce măsură se reflectă noutăţile din lumea ştiinţifică internaţională în diabetologia româ­nească?
   – DZ s-a transformat într-o adevărată pro­vocare la nivel global şi din acest motiv am invitat la congres, alături de noi, diabetologi şi cercetători de talie internaţională, care ne vor împărtăşi experienţa lor. Cred cu tărie că schimbul de experienţă şi cooperarea transnaţională reprezintă-cheia în stoparea răspândirii, creşterii numărului de cazuri noi de DZ. Prezenţa experţilor internaţionali într-un număr mare ne onorează, ne bucură, ne responsabilizează, dar reprezintă şi o recunoaştere a implicării la cel mai înalt nivel a diabetologilor români, mereu la curent cu noutăţile din lumea ştiinţifică internaţională.

 

   Ce rol joacă chirurgia bariatrică în tratamentul DZ tip 2?
   – Chirurgia bariatrică este excepţia, nu regula, în managementul DZ tip 2; ne-ar trebui mii de chirurgi care să aplice acest tratament, dar, credeţi-mă, nu este cazul! Pentru scăderea în greutate, uneori, se poate recurge la chirurgia bariatrică, eficientă dacă este utilizată în mod justificat, în circumstanţe bine definite. Poate fi luată în considerare la adulţii cu un indice al masei corporale (IMC) mai mare de 40, cazuri în care excesul de grăsime generează dizabilitate sau deformări inestetice majore, precum şi la adulţii cu DZ tip 2 şi IMC mai mare de 35, mai ales dacă diabetul sau comorbidităţile asociate sunt imposibil de controlat prin dietă şi cu metodele farmaco­logice actuale. Chirurgia bariatrică este o metodă modernă de tratament, dar, ca orice alt act chirurgical, prezintă nu doar avantaje, ci şi dezavantaje. Având în vedere că este o procedură chirurgicală invazivă şi ireversibilă, balanţa risc/beneficiu trebuie foarte atent analizată pentru fiecare caz în parte.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe