A preveni îmbolnăvirea unui om este mult mai
important decât a trata o afecţiune deja instalată. Această idee a stat la baza
desfăşurării lucrărilor Congresului Mondial URMPM 2012, găzduit de
Universitatea din Londra şi organizat de Uniunea de Management al Riscului
pentru Medicina Preventivă (URMPM). Multiplele conferinţe s-au desfăşurat în
plenare şi wokshopuri la care au participat peste 100 de conferenţiari şi
speakeri din toată lumea. Au fost analizate influenţele sistemelor ecologice
asupra sănătăţii umane, ca şi importanţa regimului de viaţă activ şi raţional
în prevenirea îmbolnăvirilor.
Cercetătorii au subliniat îngrijorarea
privind faptul că măsurile de diminuare a factorilor nocivi din mediul ambiant
nu sunt suficiente pentru prevenirea bolilor cauzate de factorii de mediu şi nu
constituie o preocupare continuă, la nivel înalt, a organismelor naţionale şi
internaţionale. De exemplu, cercetătorul englez Peter Lloyd Jewell, în lucrarea
„Practicile simple de management în agricultură pot îmbunătăţi performanţele
ecosistemice în beneficiul sănătăţii umane“, a arătat cum stilul de viaţă din
mediul rural şi-a schimbat ritmul, iar cei mai mulţi oameni, mutându-se de la ţară
în zonele urbane, au lăsat în urmă un ecosistem în continuă degradare. El a
descoperit concentraţii foarte mari de fosfor în vegetaţia de pe malurile
cursurilor de apă din sudul Elveţiei, iar nutrienţii din surse relativ
oligotrofe ar putea să afecteze metabolismul locuitorilor din vecinătatea
zonelor poluate.
De asemenea, s-a evidenţiat şi conţinutul
lucrării „Să deprindem, într-o lună, obiceiurile de viaţă sănătoasă. Un
curriculum sănătos de obiceiuri pentru copii“ (dr. Lindsey Wiesner şi colab.,
SUA), în care s-au prezentat rezultatele benefice ale şcolilor de vară unde se
predau elevilor cursuri elementare de alimentaţie sănătoasă. Programul se
întinde pe patru săptămâni, cu activităţi zilnice şi lecţii interactive despre
deprinderile şi obiceiurile sănătoase de viaţă şi alimentaţie, în fiecare zi petrecută
la şcoală, la locul de muncă, dar şi în timpul de odihnă. Progresul studenţilor
se monitorizează prin câştigarea de puncte, pe parcursul unui an.
Participarea românească a constat nu doar în
două lucrări expuse, ci şi prin prezenţa dr. Aurelian Udriştioiu (Tg. Jiu) în
conducerea sesiunii „Sănătatea mediului, securitatea în muncă şi alte aspecte“. În prima lucrare amintită,
„Prediabetul la pacienţii cu schizofrenie“, autorii – dr. Petru Ifteni, dr.
Victoria Burtea şi prof. dr. Liliana Rogozea (Universitatea „Transilvania“ din
Braşov) – au ajuns la concluzia că pacienţii care suferă de schizofrenie au un
risc crescut de a fi supraponderali sau de a avea diabet zaharat, nu doar din
cauza comportamentelor nocive (fumat, dietă), dar şi a efectelor cardiometabolice
ale tratamentului antipsihotic. În cea de-a doua lucrare, „Măsurători de
elemente minerale şi metale grele din celule ale părului prin ICP-spectrometria
de masă“, dr. Aurelian Udriştioiu (Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu-Jiu),
conf. dr. Manole Cojocaru (Universitatea „Titu Maiorescu“ Bucureşti) şi conf.
ing. Florin Mitu (Mecro System, Bucureşti) au comunicat posibilitatea de a
identifica nivelurile intracelulare de elemente minerale nutritive (Ca, Mg) şi
oligoelemente (Cu, Zn, Al, Pb, Hg), măsurate prin spectrometria de masă, la
persoanele aparent sănătoase, cu o stare nutriţională bună. Rezultatele acestei
cercetări de laborator au demonstrat faptul că mediul de viaţă al locuitorilor,
concentraţiile de elemente minerale în alimente, apă sau băuturi se regăsesc în
celulele din firul de păr, în concentraţiile în care au fost în toate celulele
corpului, în ultimele două luni.
Finalul congresului a venit cu convingerea că
ideile dezbătute şi semnalele de alarmă lansate ştiinţific îşi vor aduce contribuţia
la o schimbare de concepţie asupra modului de trai, precum şi la implicarea mai
mare a factorilor responsabili în sănătatea publică – naţională şi globală.
