Problematica
patologiei digestive nu este tratată la nivel european cu aceeași preocupare și
responsabilitate ca bolile cardiovasculare și metabolice. Atenția acordată unui
domeniu patologic determină alocarea de fonduri pentru cercetare, prevenție și
combatere. Dacă bolile digestive sunt tratate ca având un impact socio-economic
mai redus, diagnosticul și combaterea lor vor rămâne subfinanțate.
Marți,
6 decembrie, s-a desfășurat la Bruxelles primul summit dedicat sănătății
digestive, la care au participat cca 100 de „jucători” pe scena politicii de
sănătate digestivă. Programul științific a implicat nu doar medici, ci și
oficiali ai autorităților europene cu preocupări în managementul sănătății,
reprezentanți ai unor organizații nonguvernamentale, organizații de pacienți și
ai unor asociații și societăți gastroenterologice.
După
deschiderea asigurată de profesorul Manfred Manns (Germania), președintele în
funcție al Uniunii europene de gastroenterologie (UEG) și de Thierry Ponchon
(Franța), președintele comitetului de afaceri publice al UEG, au fost susținute
în tempo alert mai multe prezentări, intercalate de discuții, cu accent pe
necesitatea conștientizării nevoii de a identifica și combate bolile digestive.
În
continuare, Maria Vidal-Ragout (Spania), șef de unitate în cadrul
Directoratului de sănătate al Directoratului de cercetare și inovație al
Comisiei Europene, a prezentat ce și cum finanțează Comisia Europeană
cercetările în sănătatea digestivă. Apoi ministrul sănătății din Slovacia,
reprezentând președinția Consiliului Europei, a vorbit despre prioritățile în
sănătate ale țării sale și ale Europei. Un analist a prezentat aspecte de
sustenabilitate financiară a programelor de sănătate, subliniind necesitatea
unor programe realiste. Profesorul Manns a revenit la microfon pentru a
prezenta aspecte legate de patologia hepatică, de la alcoolism la transplantul
de ficat. S-au mai discutat aspecte privind sănătatea alimentației, rolul
alimentației în bolile digestive cu exemple privind bolile inflamatorii
intestinale. Nutriția copilului a fost o altă temă importantă din program.
Mai
multe lucrări au dezbătut cancerul colorectal, de care mor și acum 200.000 de
oameni pe an în Uniunea Europeană. S-a subliniat, de către vorbitori din Belgia
și Olanda, răspunsul slab la programele
naționale de prevenție și implicarea liderilor politici, dându-l exemplu
pozitiv pe Obama, s-a proiectat de două ori diapozitivul cu profilaxia în
Europa unde lipsesc datele din România (noi am avut doar program de
fezabilitate!). Impresionantă a fost prezentarea Petrei Thomas (Germania), care
a vorbit despre modul de conștientizare a profilaxiei cancerului colorectal,
pornind de la exemplul personal – la 30 de ani avea cancer de colon cu
metastaze hepatice și pulmonare – vorbind despre acest lucru cu dezinvoltură și
responsabilitate, într-o engleză perfectă. A fost cea mai aplaudată. Conf. dr.
Sorin Barbu de la UMF din Cluj-Napoca a vorbit despre depistarea precoce a
cancerului pancreatic, ca reprezentant al Asociației europene de cancer al
tractului alimentar.
Ultima
parte a reuniunii a fost dedicată posibilităților de colaborare în cadrul
programului Orizont 2020 și planul prospectiv al UEG până în 2040. Profesorul
Clom OʼMorain (Irlanda), fost președinte al UEG, a subliniat în expunerea sa
necesitatea implicării tuturor factorilor decizionali. A fost o reuniune utilă,
stimulantă, iar de-acum să așteptăm consecințele practice.