La 26 octombrie a.c., Biblioteca Academiei
Române a găzduit a doua ediţie a conferinţei „Zilele sănătăţii cuplului –
Zilele alăptării“. Având ca temă „Un
nou concept de îngrijire“, evenimentul organizat de Asociaţia „Totul pentru
Tine şi Copilul Tău“ (ATTCT) face parte din campania mondială de susţinere a alăptării
şi constituie o abordare cuprinzătoare a miracolului naşterii şi alăptării din
perspective multiple, ţinând de actul medical, de legislaţia aferentă, dar şi
de conceptele, tradiţiile şi spiritualitatea neamului românesc.
Conferinţa a reunit profesionişti din varii
domenii de activitate: medical, juridic, istoric, teologic, psihologic, într-o
dezbatere complexă privind dificultăţile cu care se confruntă atât proaspetele,
cât şi viitoarele mame, precum şi furnizorii de servicii medicale, oferind
informaţii de ultimă oră asupra progreselor înregistrate în medicină şi
cercetare, dar atrăgând şi atenţia asupra numărului îngrijorător de mare al
mamelor care aleg să nu îşi alăpteze bebeluşii, nefiind informate corespunzător.
Evenimentul a facilitat dezbaterea unor aspecte legate de pregătirea naşterii,
îngrijirea nou-născutului şi dificultăţile alăptării, promovând soluţii de susţinere
pentru viitoarele şi proaspetele mame.
În
deschidere, semnatara acestor rânduri a făcut o trecere în revistă a celor şapte
conferinţe de sprijin pentru alăptare organizate de ATTCT în perioada 2003–2012
(„Managementul alăptării în primele 14 zile“ – la Bucureşti, Iaşi, Buzău, Baia
Mare, Arad – şi „Zilele alăptării“ – la Bucureşti). Prof. dr. Gheorghe Peltecu
a evidenţiat tendinţele de alegere sau recomandare a metodelor de naştere,
factorii care le influenţează, precum şi posibila evoluţie viitoare a acestor
tendinţe, analizând multiplii factori care pot influenţa decizia de naştere
(medicali, culturali, manageriali), iar dr. Mariana Buzea a prezentat în
detaliu infecţiile bacteriene, evidenţiind importanţa muncii în echipă
(specialist clinic în alăptare, obstetrician, neonatolog, microbiolog,
epidemiolog) şi managementul acestor condiţii medicale grave.
Aşa
cum a remarcat dr. Nicoleta Calomfirescu, alăptarea este primul pas făcut în
prevenţia bolilor cardiovasculare, iar dr. Anca Panaitescu a relevat aspecte
noi şi interesante ale cercetării, vorbind despre modificările structurale şi
chimice de la nivelul creierului, induse de experienţa sarcinii şi a maternităţii
asupra comportamentului matern şi patern. Psih. Aura Isac a detaliat evoluţia
psihologică a copilului, iar dr. Beata Acs a menţionat câteva soluţii de
prim-ajutor pentru salvarea vieţii acestuia în situaţii de urgenţă.
Despre spiritualitatea artei moşitului şi
misiunea moaşei de neam în comunitatea românească a făcut un scurt istoric
conf. univ. Rodica Ursu, iar Alexandru Truşcă, teolog, a readus în memoria
participanţilor tradiţiile româneşti pentru iniţierea creştină a nou-născutului,
sfânta taină a botezului, taina mirungerii şi a împărtăşaniei, elemente de
maxim interes pentru orice familie care consideră necesari paşii încreştinării
ortodoxe a copiilor.
Şi în acest an, Barbara Wilson Clay (SUA),
specialist în alăptare, a salutat iniţiativa conferinţei ATTCT, menţionând că
2012 reprezintă anul iniţiativei „Spital prieten al copilului“ şi celor zece paşi
implementaţi în maternităţi, care au creat o reală îmbunătăţire a ratei alăptării
pretutindeni în lume, facilitând un start bun pentru mamele şi nou-născuţii alăptaţi.
Dr. Cornelia Angelica Dumitrescu-Noica a
venit în întâmpinarea gravidelor şi tinerelor mame cu remedii homeopate pentru
sarcină, naştere şi alăptare, iar dr. Ionuţ Băcanu a vorbit despre beneficiile
produselor naturale în creşterea sănătoasă şi armonioasă a copilului.
Av. Bogdan Grosu a explicat reglementările
juridice şi aplicaţiile practice privind sarcina şi alăptarea, iar în
workshopul „Alăptarea – un privilegiu, nu o obligaţie“, am enumerat strategiile
privind managementul susţinerii alăptării pentru copiii prematuri, fiind
binecunoscut faptul că, deşi beneficiile laptelui matern sunt clar dovedite,
adesea mamele şi sugarii lor prematuri nu beneficiază de ele, principalele
riscuri fiind reprezentate de încetarea timpurie a alăptării şi de morbiditatea
asociată nealăptării.
