Newsflash
Diverse

Sănătatea mintală și filosofia la copii

de Sergiu-Lucian RAIU - mai 5 2017
Sănătatea mintală și filosofia la copii
     Filosofia cu și pentru copii este o inițiativă relativ nouă, destinată, în special, conturării mai pronunțate a sănătății mintale a copiilor. Interogația, spiritul critic în relaționarea cu alții, dar și cu instituțiile, ideologiile și tradițiile dominante (deci cam tot ce urmărește contactul filosofiei cu și pentru copii) sunt elemente centrale ale sănătății mintale, atât la nivel individual, cât și comunitar. Activitățile de sorginte filosofică cu și pentru copii vizează în același timp și sănătatea lor mintală din perspectiva dezvoltării ulterioare.
     Punctând experiența recentă a primei conferințe naționale despre filosofia pentru copii, organizată la București, conf. univ. dr. Mihaela Frunză (Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai”) a prezentat caleidoscopul de perspective prin care este privită filosofia pentru copii de reprezentanții Ministerului Educației Naționale, Institutului de Științe ale Educației, profesorilor universitari și de liceu, doctoranzilor, studenților, masteranzilor și practicienilor. Filosofia nu este suficient învățată în școală, consideră ea, deoarece această disciplină nu este învățată în liceele tehnologice, care reprezintă 45% din numărul liceelor din România. Aceasta a vorbit despre diferitele practici care au loc în marile centre universitare, amintind de „cercurile socratice” ale profesorului Marin Bălan de la Facultatea de Filosofie a Universității din București, de profesoara Erzsébet Kerekes de la Departamentul de filosofie în limba maghiară din Cluj-Napoca și de Laura Pamfiloiu de la Școala gimnazială „Elf” din Cluj, care au publicat cărți cu povești pentru copii special pentru atelierele de filosofie. De la Timișoara, i-a amintit pe profesorii Florin Lobonț și Claudiu Mesaroș (Universitatea de Vest din Timișoara).
     Situația filosofiei pentru copii în România, potrivit Mihaelei Frunză, este încă la început, dar, fiind deja format un colectiv de cadre universitare și preuniversitare pasionate și dornice să promoveze beneficiile acestei discipline în rândul copiilor, ea consideră că se va ajunge la un moment dat la acea masă critică necesară mișcării lucrurilor în acest domeniu. „Filosofia cu sau pentru copii” vizează în principal o abordare de natură pedagogică, ce cuprinde metode de gândire critică pentru predarea oricărei discipline. Scenariul de lucru al acestui tip de abordare pornește în general de la oferirea unui stimul – o imagine, o poveste, un film, o bucată muzicală etc. Acest stimul îi încurajează pe copii să genereze întrebări de tip filosofic, iar din întrebări se alege una, prin vot, după care sunt purtate discuții, urmate de o parte de reflecție, care poate fi sub forma unui desen, spre exemplu.
     Mihaela Frunză mărturisește că ceea ce realizează împreună cu colegele e mai degrabă filosofie cu copiii, fără să trădeze spiritul filosofiei pentru copii. Acestea folosesc în general metode non-formale, fără să le evite pe cele de gândire critică, folosesc dialogul ca metodă principală și conceptele filosofice într-o versiune simplă, utilizând elemente de bază din filosofie pentru a fi introduse în aceste ateliere. Filosofia pentru copii își leagă numele de Matthew Lipman, unul dintre filosofii care au pus bazele unui curriculum pe această temă și au scris cărți pentru copii pe tema filosofiei, câteva dintre ele fiind disponibile și în limba română. Pentru Lipman educația are ca scop formarea gândirii. Pentru ca educația să devină mai critică, mai creativă și mai atentă la această dimensiune a grijii, spune Lipman, putem să introducem filosofia pentru copii în curricula școlară.
     Din bogata bibliografie, Mihaela Frunză a evocat o serie de studii care prezintă beneficiile filosofiei pentru copii, printre care: dezvoltarea abilităților cognitive și a celor de gândire, dezvoltarea emoțională și socială a copiilor, îmbunătățirea performanțelor școlare (a abilităților de citire și de matematică). S-a constatat că nu doar copiii privilegiați, din medii sociale înstărite, beneficiază de filosofia pentru copii, dar și că aceste cursuri sunt de un real folos copiilor din mediile dezavantajate social.
     Iulia Grad, asistent universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC), UBB prezintă o analiză din perspectiva filosofiei dialogului, remarcând că filosofia pentru copii este un domeniu în care își găsesc un loc special teoreticienii dialogului. Dialogul este un concept important în această arie, deoarece privește atât forma sau cadrul de desfășurare a activităților, cât și obiectivele pe care și le propun activitățile desfășurate. Sunt invocate nume precum David Bohm, pentru care dialogul nu este doar un simplu proces de împărtășire a ideilor sau a informațiilor, ci și o situație în care partenerii creează ceva împreună. Un alt nume este Martin Buber, pentru care dialogul reprezintă o intrare ca într-o lume sau sferă care nu aparține niciunuia dintre parteneri, dar îi cuprinde pe amândoi. O altă distincție pentru conceptul buberian de educație este aceea dintre două instincte care marchează profund obiectivele educației. Există, de exemplu, instinctul originator (de Demiurg, Creator al copilului), dar întâietatea lui în educație este contestată oarecum de Buber deoarece există două experiențe indispensabile la care acest instinct creator nu poate să ducă: a împărtăși și a intra în relație. Cu alte cuvinte, omul originator este solitar și atunci, spune Buber, instinctul de Demiurg nu este singurul și cel mai important obiectiv care trebuie atins în procesul educațional. Pentru educație este fundamental procesul natural de relaționare, în care educatorul este cu adevărat prezent. Persoana educatorului devine astfel o forță educativă în aceeași măsură în care devin cunoștințele și abilitățile.
     Ariana Guga (doctorand la FSPAC, UBB) a vorbit despre Clubul de filosofie pentru copii din punctul de vedere al propriei experiențe și a practicii cu copiii. Ea privește aceste activități ca pe un mod în care filosofia poate ieși din turnul de fildeș, aducând-o în mijlocul noii generații. Este însă nevoie de încurajare, cu atât mai mult cu cât discutăm astăzi de copii care nu mai sunt atât de dornici să deschidă o carte sau să-și pună anumite întrebări. În cadrul acestor activități, copiii află cât de benefic este să își pună întrebări despre ceea ce se află în jurul lor și, de asemenea, să își organizeze discursul și gândurile.
     Inspirată de Thomas Wartenberg, datorită căruia autoarele menționate mai sus au ajuns în posesia unor materiale de lucru, Ariana a prezentat o serie de cărți pe care le utilizează în cadrul activităților de la Clubul de filosofie pentru copii. Povestea a fost baza de la care au început întrebările, acestea conducând către concepte filosofice, pe care le-a tratat pe scurt cu copiii. Conceptele sunt de cele mai multe ori prezentate sumar, pentru că autoarele consideră că filosofia trebuie să vină spre copii, în așa fel încât aceștia să se simtă mai degrabă încurajați și nu constrânși de cuvinte pe care nu le înțeleg, să nu se simtă îndepărtați din acest punct de vedere.
     Tot mai mulți se perindă, în zilele noastre, într-un spațiu fără bariere culturale și delimitări geografice, o adevărată lume virtuală, ceea ce face ca internetul să devină, dincolo de instrument, o modalitate de prezentare și de comunicare a informației. Printr-un astfel de argument explică Iulia Medveschi (doctorand la FSPAC, UBB) necesitatea promovării unei asemenea inițiative și în social media.
    Pe pagina de socializare a Clubului de filosofie pentru copii, publicul online are acces la o serie de prezentări multimedia inovative, care conțin texte și alte materiale virtuale ce atrag mult mai mult atenția publicului vizitator. Se merge astfel pe promovarea unei identități colective, care se realizează împreună cu susținătorii filosofiei pentru copii, prin distribuirea informațiilor, articolelor sau colajelor foto postate în cadrul întâlnirilor. Pagina se adresează în primul rând părinților, copiilor cu vârsta cuprinsă între 7 și 12 ani, personalului care lucrează în diverse structuri educaționale etc. Prin utilizarea unei strategii de comunicare – mesaje utilizate în grupuri locale, postarea unor articole apărute în mediul online sau a unor imagini cu personalul care lucrează la Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj-Napoca – se urmărește motivarea și creșterea dozei de încredere în proiect.
     Prin activitatea din mediul online, autoarele și-au dorit să puncteze faptul că filosofia este benefică pe mai multe paliere: duce la creșterea stimei de sine în situațiile de învățare prin utilizarea argumentelor libere, promovarea gândirii critice prin utilizarea a cât mai multor întrebări deschise; o mai bună gestionare a emoțiilor; o acceptare a ideilor celorlalți, chiar dacă sunt diferite. Principiul după care acestea se ghidează este: deschiderea discuției fără a o conduce spre formularea unor răspunsuri corecte sau greșite, ci încercarea de a-i convinge pe copii că părerile și ideile proprii contează și a-i face să răspundă, spre exemplu, la întrebări de genul: „De ce muncim?”, „Cum știi că tu ești tu?”, „Ce anume este curajul?”.
     Lucrarea a fost expusă, la 12 aprilie, în cadrul Atelierului de filosofie și antropologie medicală al Centrului de filosofie aplicată din cadrul Facultății de Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca. Tema discuțiilor a fost: Pot face copiii filosofie? Reflecții pe marginea primei conferințe naționale despre filosofia pentru copii. Înregistrarea prezentării poate fi urmărită pe youtube și pe canalul vimeo al Atelierului de filosofie și antropologie medicală.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe