Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

Sancţiuni uşoare pentru medici de la Comisia de disciplină a CMR

Viața Medicală
Iftimie NESFÂNTU joi, 14 august 2014

De nouă ani, fără întrerupere, în fiecare vară, spitalul din Moineşti îşi deschide porţile pentru deja tradiţionala manifestare Zilele medicale ale Spitalului Municipal de Urgenţă Moineşti. În acest an, una dintre cele mai interesante sesiuni a fost cea dedicată „Eticii şi deontologiei în practica medicală”.

 

 

 

Raluca Simion   Această sesiune a fost moderată de conf. dr. Beatrice Ioan şi a  debutat oarecum abrupt. Raluca Simion, avocat, specializată în malpraxis medical a prezentat un caz recent, din iunie 2014, când Curtea de Apel Bucureşti a dat o sentinţă în favoarea unei paciente, care, pe partea unor daune materiale şi morale, a câştigat şi ultimul cent cerut la proces. Cazul este singular, însă important este că s-a obţinut un precedent judiciar: „acordarea de despăgubiri morale şi materiale pentru un prejudiciu viitor“. Este vorba de o fetiţă de 11 ani care, în urma unui tratament ortopedic aplicat în 2007, din cauza unor deficienţe de tehnică şi a proastei supravegheri a medicului ortoped pediatru, a rămas cu pareză sciatică: „Merge extrem de greu, deja un picior este mai scurt decât celălalt, poartă numere diferite la pantofi şi implicaţiile emoţionale sunt abia la început“. Preşedintele instanţei a decis să i se acorde toate despăgubirile solicitate, deşi acestea au fost dovedite în mică măsură cu chitanţe şi facturi, şi a considerat că prejudiciul material, chiar dacă este viitor, poate fi cuantificat.
 Medicul implicat ar fi putut să câştige proce­sul? În ce condiţii?
  Dacă medicul respectiv ar fi beneficiat de altă apărare, mai incisivă şi mai bine documentată, cred eu, nu s-ar fi ajuns la o asemenea decizie. Eu văd şi medici şi pacienţi. În acest dosar am apărat pacientul, dar am constatat că dacă un medic ajunge în faţa instanţei din cauza unei comunicări deficitare cu pacientul, el ajunge în această ipostază şi din cauza proastei comunicări cu avocatul şi a unei informări iniţiale deficitare.
   – Ar fi fost posibil să nu se ajungă în instanţă?
   – Foarte importantă este informarea prealabilă: compilarea corectă a foilor de observaţie, a formularelor de consimţământ informat, şi încheierea unei asigurări facultative, consistente şi cu nişte clauze care să protejeze într-adevăr medicul.
     Ce greşeli aţi identificat gestionând acest caz?
   – Formularul de consimţământ informat lipsea, o lipsă sancţionată întotdeauna de colegiu şi sancţionată consistent de instanţă. Este adevărat, la momentul 2007 abia apăruse legea şi lucrurile nu se ştiau foarte bine, dar şi acum constat aceleaşi deficienţe în întocmirea unui act de consimţământ informat.
     Cum ar fi?
   – Pacientul este informat, i se spune care sunt riscurile intervenţiei la care va fi supus şi aşa mai departe, dar fără acel consimţământ el, pacientul, nu-şi asumă niciun risc. Şi atunci, firesc, medicul respectiv nu este sub nicio formă protejat. Din februarie anul acesta, a intrat în vigoare Noul Cod Penal, unde consimţământul victimei a devenit o cauză justificativă: „este justificată fapta prevăzută de legea penală în momentul în care aceasta este săvârşită cu consimţământul părţii vătămate, dacă aceasta putea dispune în mod liber de valoarea socială lezată“.
   – Asta înseamnă că dacă pacientul îşi asumă riscul şi această asumare poate fi dovedită, medicul este protejat?
   – Exact.
   – Şi alte „scăpări“ sau „neglijenţe“?
    Probleme sunt şi cu foaia de observaţie. Chiar dacă medicul are sau nu vreun entuziasm deosebit când o completează, orice scrie în foaie îl poate salva sau incrimina. Apoi, asigurarea. În cazul prezentat la masa rotundă, asiguratorul medicului tocmai intrase în faliment. Mulţi medici preferă să plătească o poliţă mică la un asigurator oarecare, dar, dacă sunt chemaţi în instanţă, această poliţă nu-i protejează deloc. Mai mult, asigurările se achită pe sumele minime obligatorii de asigurare însă, consider eu, ar trebui încheiate şi asigurări facultative.
   – În mass-media se face mult zgomot pe tema medierii. Discuţiile de la masa rotundă au reliefat că, în practică, asiguratorii nu se implică în favoarea medicilor asiguraţi.
   – În dosarul prezentat a fost vorba de o sumă de 200.000 de euro, medicul fiind asigurat pentru 62.000 de euro, restul urmând să plătească spitalul. Legea spune că „unitatea medicală poate să răspundă în solidar cu personalul medical angajat“. Şi-atunci ne întrebăm: cine este vinovat că s-a încheiat asigurarea respectivă doar ca să se îndeplinească o formalitate? Ca medici practicieni, o poliţă de asigurare facultativă poate să le fie de un real folos.

 

Chirurgii, pe primele locuri în topul sancţionaţilor

 

   A reţinut atenţia şi o  prezentare a conf. dr. Beatrice Gabriela Ioan, UMF „Grigore T. Popa“ Iaşi, cu tema: „Răspunderea disciplinară a medicului în România“. Medic legist primar la Institutul de Medicină Legală Iaşi, membră a Biroului Executiv al Comitetului de Bioetică al Consiliului Europei şi a Comisiei superioare de disciplină (CSD)  a Colegiului Medicilor din România (preşedintele acestei comisii în perioada 2006–2011), membră a Comisiei de Bioetică a CMR, a comisiilor de etică a cercetării de la UMF Iaşi, Institutul Regional de Oncologie Iaşi şi Antibiotice S.A. Iaşi, autoarea a realizat o sinteză a cazurilor dezbătute în CSD.
    Câte cazuri au ajuns la CSD?
   – În opt ani am avut peste 1.400 de cazuri analizate.
   – Şi câte dintre ele s-au finalizat cu sancţiuni?
   – În aproximativ 19% din cazuri s-au aplicat sancţiuni, multe însă destul de uşoare. Atât eu, cât şi colegii mei vedem ca rol principal al acestei comisii educarea medicilor şi nu neapărat vânarea greşelilor. Cele mai multe reclamaţii sunt false, vin de la pacienţi învăţaţi să reclame, sunt percepţii greşite asupra actului medical etc.
   – Din ce specialităţi sunt cei mai mulţi medici sancţionaţi?
   – Pe primele locuri sunt chirurgii, medicii de obstetrică-ginecologie şi, surprinzător, medicii de familie, după care vin cei din UPU şi ATI.
   – Care sunt principalele cauze care generează cele mai multe din plângerile sancţionate de CSD?
   – Pe de-o parte, cauzele ţin de sistem – număr insuficient de cadre medicale, acoperirea gărzilor din unele specialităţi cu medici din alte specialităţi, deficienţe în organizarea unor servicii (UPU, ATI, Chirurgie) prin disiparea responsabilităţii –, pe de altă parte, sunt deficienţe în managementul cazurilor.
   – Cum ar fi?
   – Lipsesc frecvent consulturile interdisciplinare, piesele extirpate chirurgical nu sunt trimise întotdeauna la examenul de anatomie patologică (intră în discuţie şi deficitul de anatomopatologi). În general, vorbim de privarea pacientului de şanse (prin nerecunoaştere, neglijare etc.). Sunt apoi şi aspecte care ţin de orgoliul profesional sau de izolarea unor spitale mici faţă de clinicile universitare: nu se trimit cazurile problemă la eşalonul superior, o anume reticenţă faţă de dorinţa pacientului/familiei acestuia la o a doua opinie, atitudini necolegiale (neglijarea pacienţilor unor confraţi), depăşirea limitelor de competenţă, de exemplu medici de familie care eliberează adeverinţe ce atestă existenţa sau lipsa discernământului unui pacient. Sunt şi deficienţe în obţinerea consimţământului informat – tocmai dezbătute la masa rotundă din cadrul simpozionului – şi, nu în ultimul rând, problemele de comunicare medic–pacient şi medic–aparţinător.

 

Obezitate rezolvată chirurgical

 

   Dar, şi în acest an, prioritar a fost programul operator, mai multe intervenţii complicate fiind efectuate de unii dintre cei mai buni chirurgi din ţară. Prof. dr. Niculae Iordache, de la Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan“ din Bucureşti, cadru didactic la Catedra de Chirurgie generală a Facultăţii de Medicină din cadrul UMF „Carol Davila“ Bucureşti, spune că a realizat două inter­venţii la două cazuri de obezitate super­morbidă (indicele de masă corporală peste 50), la care a montat pe cale endoscopică baloane intragastrice.
   – Este suficient să micşorezi stomacul pentru ca pacientul să renunţe la obişnuinţa de a mânca mai mult decât trebuie?
   – Nu. Dar crescând volumul ocupat de baloane se pun în acţiune nişte presoceptori care trimit creierului semnale ce dau în final senzaţia de saţietate. Practic, omul se va sătura la o cantitate mult mai mică de alimente consumate.
   – Cât timp rezistă în stomac aceste baloane?
   – Fiind dintr-un material siliconic, biocompatibil, ele rezistă în jur de şase luni (atât este garantat de producător), fiind supuse acţiunii corozive a sucului gastric. Şi-apoi trebuie scoase. Eliminarea se face endoscopic.
   – După aceea, omul nu se îngraşă iar?
   – Se poate îngrăşa, însă aici există şi o „cheie a succesului“: pacientul are timp în cele şase luni să-şi modifice treptat comportamentul alimentar, ca după aceea să îi fie mult mai uşor să se ţină de el.
   – Aţi mai avut o operaţie.
   – Da. A fost o intervenţie laparoscopică pentru un caz de acalazie. Adică o stenoză benignă la nivelul esofagului inferior, care nu mai permite alimentelor să treacă de esofag. Din această cauză, esofagul se dilată, pacienţii slăbesc, şi apar o mulţime de alte disfuncţionalităţi.
   – Şi în ce constă rezolvarea unor astfel de cazuri?
   – Se taie musculatura esofagiană, păstrând submucoasa pe loc, ca să se desfiinţeze zona de stenoză, fără însă să se deschidă esofagul (practic, că s-ar produce o fistulă digestivă care ar contamina cavitatea peritoneală). Desfiinţând zona de musculatură în întregime, se depăşeşte stenoza şi apoi, din cele două margini secţionate până la nivelul mucoasei, se face o ligatură gastrică în jurul esofagului.
   – Sunt puţini chirurgi care abordează aceste cazuri. Care este explicaţia?
   – Operaţia are o istorie veche în chirurgia clasică. Sunt însă şi mici „secrete“, care ţin de experienţă. Înveţi operând alături de maeştri. 
 

Foto: dr. Sergiu Rău

 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.