Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

Şansele psihiatriei comunitare

Viața Medicală
Dr. Ileana-Pepita STOICA miercuri, 1 mai 2013
   Timişoara a găzduit primul simpozion naţional cu participare internaţională „Psihiatria comunitară – tradiţie şi perspective“, organizat de Asociaţia de Psihiatrie Comunitară „Şanse“ din Timişoara, în colaborare cu MAD Foundation Olanda şi Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie, în perioada 28–30 martie a.c. Reuniunea s-a bucurat de o largă participare, psihiatrilor implicaţi în acordarea serviciilor comunitare de sănătate mintală alăturându-li-se reprezentanţi ai autorităţii lo­cale, membri ai organizaţiilor non- guver­­­na­men­tale active în dome­niu, medici de familie, psihologi, asistenţi sociali, asistente medicale şi bene­ficiari ai serviciilor de sănătate mintală.
   În cadrul festivităţii de deschidere s-a lansat proiectul SMURD psihiatric. Prima zi a fost dedicată prezentării activităţilor centrelor de sănătate mintală, cu reuşitele şi dificultăţile întâmpinate, precum şi interconexiunii serviciilor de psihiatrie comunitară cu alte servicii medico-sociale implicate în îngrijirea persoanelor cu tulburări mintale şi de comportament. Prof. dr. Mircea Lăzărescu, de la Clinica psihiatrică „Eduard Pamfil“ din Timişoara, a prezentat „Aspecte ale psihiatriei sociale în Banat la sfârşitul secolului XX“, trecând în revistă istoria mişcării reformatoare în direcţia psihiatriei comunitare în această zonă, cu diferitele ei perioade de dezvoltare şi regres. Revenind în prezent, profesioniştii Centrului de Sănătate Mintală 1 din Timişoara şi-au prezentat activitatea „între tradiţie şi orientări actuale“ (dr. Ileana-Pepita Stoica, dr. Diana Sfăt, dr. Iuliana Tivadar, dr. Remus Stroescu), „Colectarea datelor în Serviciul de Intervenţie în criză. Modelul olandez şi experienţa S.I.C – CSM 1 Timişoara“ (psih. Emil Bolcu) şi „Abordarea, din perspectiva psihoterapiei de grup, a psihozei“ (psih. Daniela Cocian). Au urmat lucrări despre centrele de sănătate mintală din: Arad (dr. Dorina Oniţa, dr. Maria Vrabie, dr. Ildiko Must, sociolog Dorina Haş), Deva (dr. Daniela Cetean), Sibiu (dr. Ana Secelean, dr. Angela Chelcea, psih. Radu Vulcu, asist. soc. Liliana Macarie, psih. Liviu Gaja) şi Târgu-Mureş (dr. Gabriela Bulcu). Problemele semnalate au fost legate de lipsa cronică a fondurilor şi alocările insuficiente de personal specializat, dar şi de spaţiile improprii pentru desfăşurarea activităţilor complexe de reabilitare psihosocială a pacientului psihiatric. În ciuda dificultăţilor şi a vremurilor de criză, activitatea acestor centre poate fi preluată ca model de bune practici atât de celelalte centre de sănătate mintală din ţară, în curs de organizare şi dezvoltare, cât şi de autorităţi (medicale şi locale).
   În privinţa serviciilor de sănătate mintală la vârsta infanto-juvenilă, lucrarea „Particularităţi ale reabilitării psihiatrice la copil şi adolescent“ (Liliana Nussbaum, Laura Nussbaum, Eleonora Filimon, Elena Opriţa – Centrul de Sănătate Mentală pentru Copii şi Adolescenţi nr. 5 Timişoara) a insuflat o notă de optimism şi încredere că alinierea la standarde europene în furnizarea serviciilor psihiatrice se poate realiza.
   „Reinforce.Sănătatea mintală comunitară în totalitatea aspectelor sale“ – prezentată de dr. Martin Willems, preşedintele MAD Foun­dation Olanda, a arătat felul în care partene­riatele româneşti cu organizaţii din Olanda au avut un impact semnificativ în organizarea şi optimizarea activităţii serviciilor de sănătate mintală în perioada premergătoare aderării României la Uniunea Europeană şi cum s-au concretizat obiectivele iniţiale după acea dată.
   Funcţionarea serviciilor comunitare de sănătate mintală este dependentă şi de servicii de urgenţă psihiatrică de bună calitate („Managementul pacienţilor cu episod psihotic acut în serviciile psihiatrice de urgenţă“ – Liana Dehelean, Daniela Ştefan, Diana Sfăt, Pompilia Dehelean – Timişoara), de o comunicare optimă şi operaţionalizată la camera de gardă („Relaţia dintre perso­nalul medical şi aparţinători în camera de gardă psihiatrie“ – dr. Simona Trifu, dr. Valentin Matei, dr. Sorin Stegărescu – Bucureşti), de intervenţii precoce („Intervenţia timpurie în psihoze: abordarea Open Dialogues“ – psih. Cristina Georgeta Ristea – Iaşi), de interdisciplinaritate în furnizarea serviciilor de sănătate mintală („Dimensiu­nea psihologică a serviciilor de sănătate: redefinirea rolului psihologului în politicile publice de sănătate“ – prof. asoc. dr. Ion Duvac, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Universitatea Bucureşti), dar şi de suportul organizaţiilor nonguvernamentale, care preiau sarcini de dezinstituţionalizare, reabilitare vocaţională şi asigură sprijin pentru a locui persoanelor adulte cu tulburări în dezvoltare sau tulburări de spectru autist (Fundaţia „Pentru Voi“ – Laila Onu).
   A doua zi s-a bucurat de dezbaterea unor subiecte de mare interes ale psihiatriei comunitare şi din domeniile strâns legate cu activitatea acesteia, cum sunt psihiatria forensică şi psihiatria de legătură. S-au discutat „Particularităţile expertizei medico-legale psihiatrice efectuate într-un spital de psihiatrie pentru măsuri de siguranţă medicală“ (conf. dr. Camelia Buhaş, conf. dr. Gabriel Mihalache, conf. dr. Horia Ardelean – Oradea), „Parti­cularităţi etice în evaluarea psihiatrică medico-legală“ (prof. dr. Alexandra Enache, dr. Magda Petcu, dr. Veronica Ciocan, dr. Simona Claudia Tămăşan, dr. Ileana Pepita Stoica – Timişoara; dr. Roxana Zăvoi – Craiova), urmate de o dezbatere interactivă actuală pentru societatea românească, „Dileme, întrebări şi răspunsuri privind managementul pacien­ţilor supuşi obligativităţii tratamentului – codurile penale în practica psihiatrică“, moderată de dr. Gabriela Costea, de la Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici“ Bucureşti. Importanţa parteneriatelor public-privat pentru psihiatria comunitară a fost evidenţiată de temele abordate în lucrările: „Individ – cuplu – familie – context. Coordo­nate ale procesului tera­peutic“ (dr. Ileana Radu); „Servicii comunitare pentru persoane cu dizabilităţi intelectuale: de la con­venţii internaţionale la realitatea românească“ (Laila Onu).
   Organizarea, funcţionarea şi finanţarea serviciilor de sănătate mintală au stârnit discuţii aprinse, pornind de la întrebările lansate de prof. dr. Heinz Katschnig şi Sonja Scheffel (Ludwig Boltzmann Institute for Social Psychiatry, Viena) – „Mecanismele de finanţare din sănătatea mintală influenţează continuitatea şi calitatea îngrijirilor?“ şi de dr. Ileana Botezat-Antonescu, psih. Raluca Nica (Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog) – „Un pod prea îndepărtat? Paşi înainte spre o psihiatrie comunitară“. Starea de fapt privind percepţia sănătăţii mintale şi a bolii psihice în societatea românească a fost pusă în dezbatere de conf. univ. Mugur Daniel Ciumăgeanu, de la Asociaţia din România de Psihiatrie Comuni­tară, care a lansat o adevărată provocare cu „Programe anti-stigmă în România – o perspec­tivă subiectivă asupra combaterii stigmatizării şi marginalizării persoanelor cu probleme de sănătate mintală“, şi de dr. Mircea Drăgan, psihia­tru în ambulatoriul de specia­litate al Spitalului Municipal Ploieşti, care a lansat între­barea: „Există oare un model românesc de psihiatrie comunitară?“.
   Legătura în dublu sens între psihiatrie şi disciplinele medico-chirurgicale asigurată în spitalele generale de comparti­mentele de psihiatrie de legătură (la Timişoara, un astfel de compartiment a fost înfiinţat în 2007, la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă) şi importanţa abordului multi- şi interdisciplinar au fost explicit prezentate în lucrările „Unitatea de primire urgenţe – nevoile psihiatrice ale pacienţilor“ (dr. Mihai Grecu), „Relaţia gastroenterologie-psihiatrie în practica clinică” (prof. dr. Ioan Sporea, dr. Roxana Şirli – UMF „Victor Babeş“ Timişoara), „Interdisciplinar sau multidisciplinar în patologia creierului“ (dr. Daniela Reisz, dr. Simona Claudia Tămăşan) şi „Stresul posttraumatic şi sănătatea mintală comunitară“ (dr. Martin Willems, Olanda).
   Ultima zi a fost alocată în principal discuţiilor, concluziilor, propunerilor de direcţii de acţiune pentru promovarea în mod coerent şi cu succes a psihiatriei comunitare în România. Între optimismul estetic – „Reevaluarea axiologică a artei patoplastice în cultura şi arta postmodernă“ (prof. univ. Carol David, Facultatea de Arte şi Design, Universitatea de Vest Timişoara) – şi descurajarea socială – „Asociaţia Armonia“ (Neli Mătasaru, Timişoara) –, participanţii au decis că este timpul să se facă auziţi. Punctele-cheie au fost dezbătute împărtăşind experienţa specialiştilor din Timişoara şi membrilor Asociaţiei de Psihiatrie Comunitară „Şanse“ („Sănătatea mintală în România; aspecte legislative şi realităţi; spre o psihiatrie comunitară autentică“ – dr. Ovidiu Nicoară, dr. Raluca Nicoară, Clinica de Psihiatrie „E. Pamfil“ Timişoara; „Psihiatria comunitară: nevoi, cerinţe şi soluţii“ – dr. Ileana Pepita Stoica, dr. Diana Cătălina Sfăt, dr. Simona Claudia Tămăşan, dr. Gabriela Zărie, dr. Magda Petcu, prof. dr. Alexandra Enache; „Mo­dalităţi de optimizare a serviciilor de psihiatrie comunitară la diferitele niveluri de asistenţă medicală“ – dr. Simona Claudia Tămăşan, dr. Ileana Pepita Stoica, dr. Gabriela Zărie, dr. Magda Petcu, prof. dr. Alexandra Enache), ca şi pe cea a reprezentanţilor puternicului Centru de Psihiatrie Comunitară din Câmpulung Moldovenesc („Centrul de Sănătate Mintală Câmpulung Moldo­venesc – între teorie şi practică“ – dr. Alexandru Paziuc, dr. Lucian Paziuc; „Rolul cen­trului de sănătate mintală în procesul reabilitării psiho­so­ciale“ – dr. Petronela Paziuc, dr. Lucian Paziuc).
   Discuţiile desfăşurate pe tot parcursul Simpozionului, cu sublinierea dificultăţilor, dar şi a cauzelor identificate şi a soluţiilor posibile într-o lume a contra­dicţiilor, se reflectă şi în răspun­surile date de participanţi la completarea unor chestionare diseminate de organizatori, ce au avut ca obiective reflectarea unei imagini a vieţii reale în domeniul îngrijirilor de sănătate mintală şi găsirea unor soluţii viabile, venite din experienţa profesioniştilor. Concluziile emer­gente analizei acestor chestionare au fost prezen­tate în cadrul Congresului WPA de la Bucureşti.
   Amintim aportul important în organizare al beneficiarilor serviciilor de psihiatrie comunitară din cadrul Centrului de Sănătate Mintală 1 Timişoara, care au contribuit la ilustrarea volumului de rezumate, a programului final şi a diplomelor simpozionului, au confecţionat mapele oferite participanţilor (în cadrul atelierelor de ergoterapie, sub îndrumarea şi cu sprijinul instructorilor de terapie ocupaţională Ion Vulpe şi Elena Moisă) şi au organizat, sub îndrumarea unor membri ai echipei din Centrul de Sănătate Mintală 1, psih. Daniela Cocian şi psih. Anita Todorescu, şi a prof. dr. Carol David, o expoziţie de artă patoplastică, lucrările fiind din arta vizuală (pictură, grafică, fotografie) şi din cadrul atelierului de creaţie (bijuterii create manual, felicitări, mărţişoare etc.).
   Manifestarea de la Timişoara a fost un succes al celor care îşi dedică viaţa semenilor în suferinţă. Beneficiul lui sperăm să fie împărtăşit de toţi participanţii: profesionişti din sănătatea mintală, medicina de familie, medicina somatică, managementul serviciilor de sănătate, beneficiari ai serviciilor de sănătate şi, de ce nu, întreaga comunitate.

 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.