Cea
de-a 19-a ediţie a conferinţei Wonca
Europe, care s-a desfăşurat între 2 şi 5 iulie la Lisabona, s-a dovedit a fi,
anul acesta, un eveniment cumva deosebit faţă de ediţiile anterioare. Poate
vecinătatea cu locul de unde navele lui Vasco da Gama au plecat cândva în
necunoscut, poate briza oceanului pătrunzând de-a lungul estuarului, cu izul sărat,
purtător de nostalgii ale depărtărilor, sau poate că numai problemele cu care
se confruntă în prezent asistenţa medicală primară i-au inspirat pe
organizatori în alegerea temei conferinţei: „Noi drumuri în medicina de
familie“. Cu o participare impresionantă, din peste 70 de ţări, depăşind cu
mult graniţele Europei, manifestarea a avut un program structurat pe patru mari
domenii: inovaţia în asistenţa medicală primară, noua generaţie de medici de
familie, asistenţa medicală personalizată şi comprehensibilă şi managementul
cunoştintelor medicale.
Medicii
de familie sunt dintotdeauna în prima linie a sistemelor de sănătate şi, ca urmare, au de a face zilnic cu situaţii care nu sunt menţionate
în literatura medicală de specialitate: de exemplu, pacienţi cu simptomatologie
la debut, încă neorganizată într-un cadru patognomonic clar sau pacienţi cu
multimorbidităţi, excluşi, de regulă, din marile studii clinice pe care se
sprijină medicina bazată pe dovezi. Poate că ar fi mai potrivite dovezile
bazate pe practica medicală de zi cu zi şi de aceea este nevoie de inovaţie în
medicină, inclusiv în cea de familie, a fost unul din mesajele conferinţei.
Beneficiind
de noua tehnologie, care facilitează comunicarea, tinerii medici de familie
dobândesc mai uşor, azi, înţelegerea asupra a ceea ce înseamnă comunitate
globală. Capcanele globalizării sunt însă mai uşor de identificat de medicii de
familie cu experienţă, aşa încât dialogul între generaţii trebuie încurajat, cu
avantaje pentru ambele părţi. Un alt mesaj a fost acela că provocarea medicului
de familie şi arta acestei specialităţi constau în centrarea pe pacient, şi nu
pe boală, în depăşirea tentaţiei de a efectua o anamneză tip interogatoriu,
axată pe fapte esenţiale, şi în concentrarea pe un anumit tip de dialog, la
sfârşitul căruia pacientul să se simtă mulţumit că a putut împărtăşi medicului
său simptomele şi preocupările legate de ele. Într-un domeniu atât de vast şi
de comprehensiv cum este medicina de
familie, actualizarea cunoştinţelor
presupune un arsenal bine pus la punct de tehnici de căutare şi de selectare a
informaţiei, nu întotdeauna strict medicale.
Am salutat prezenţa la eveniment a medicilor
de familie români, prezentările de cazuri şi de postere, ale căror subiecte
dovedesc apetitul lor pentru cercetare. Temele abordate s-au referit la: infecţiile de tract respirator,
particularităţile îngrijirii prematurilor în practica medicului de familie,
cancerul bronhopulmonar (cu participare din partea Grupului Respiro, grup de
excelenţă în asistenţa medicală primară a bolilor respiratorii, ce îşi desfaşoară
activitatea sub egida Societăţii Naţionale de Medicina Familiei şi a Centrului
Naţional de Studii pentru Medicina Familiei), rezultatele implicării medicilor
de familie în vaccinarea împotriva infecţiei cu rotavirus, utilizarea
ecografiei Doppler în cabinetul medicului de familie pentru screening-ul
tumorilor hipervascularizate sau ca metodă de diagnostic precoce al infecţiei
cu virus Epstein-Barr sau cu citomegalovirus la copii şi adolescenţi,
activitatea Grupului de vaccinologie din cadrul Societăţii Naţionale de
Medicina Familiei. O prezenţă activă a României a existat şi în cadrul
evenimentelor organizate în cadrul Grupului Vasco da Gama, dedicat sprijinirii
rezidenţilor şi tinerilor medici de familie.
Schimbările care au loc în lume au efect şi
asupra calităţii şi siguranţei îngrijirilor medicale, iar subiectele conferinţei
Wonca din acest an au reflectat preocuparea medicilor de familie în legătură cu
acest lucru. Nu s-au oferit soluţii, ci s-au recomandat direcţii, astfel încât
fiecare medic de familie, întors acasă, să poată deveni, în felul său, un
deschizător de drumuri.
