Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

Sistem de îngrijire a pacienţilor vegetativi

Viața Medicală
Dr. Alexandru TRIFAN joi, 18 aprilie 2013
   Creşterea însemnată a incidenţei cauzelor de comă constituie în sine o provocare: ce facem cu bolnavii în comă prelungită, care ocupă nejustificat şi îndelung paturi în secţiile de terapie intensivă, de unde nu pleacă nicăieri şi nu-s primiţi de nimeni, deşi sunt (încă) în viaţă. Managementul îndelungat al acestor cazuri este practicat în ţări ca Franţa şi Belgia, care au pus la dispoziţia ţării noastre specialişti pentru a implementa un program finanţat din fonduri europene –StaVeg (Îmbunătăţirea aptitudinilor şi know-how-ului profesioniştilor din domeniul sănătăţii privind importanţa unei mai bune organizări a muncii în cadrul serviciilor de recuperare a stărilor vegetative), al cărui grup-ţintă a fost reprezentat de 25 de medici, 50 de asistente medicale şi 25 de kinetoterapeuţi.
   La conferinţa de încheiere a proiectului, dr. Mihaela Hărătău, manager de proiect, a expus contextul iniţiativei: în România, pacienţii aflaţi în stare vegetativă sunt internaţi în secţiile de terapie intensivă, spre deosebire de ţările UE, unde sunt trataţi în departamente specializate de recuperare. Cazurile de stări vegetative reprezintă un factor de blocare a activităţii secţiilor de terapie intensivă din spitale, în care staţionează peste 10–12 zile, dar şi unul de perpetuare a infecţiilor nosocomiale.
   Conf. dr. Ioana Grinţescu, de la Clinica ATI a Spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti, a adus informaţii utile în domeniu. Tipurile de patologii care intră în discuţie urmează stopului cardiorespirator de diverse cauze, traumatismului craniocrebral grav, politraumatismului, cauzelor non-traumatice (AVC, intervenţii chirurgicale): coma, starea vegetativă, stare de minimă conştienţă, sindromul locked-in. Implicarea specialiştilor ATI în proiect a ţintit ameliorarea prognosticului pacienţilor prin iniţierea de cursuri specializate de resuscitare cardiorespiratorie, resuscitare cerebrală, definirea pacientului critic, măsuri de susţinere a funcţiilor vitale – adresate medicilor, asistenţilor, kinetoterapeuţilor.
   Privitor la „circuitul pacientului vegetativ“, în România, totul se opreşte la primul punct de contact: secţia de terapie intensivă. La Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti, spre exemplu, în 2012, au fost spitalizaţi 46 de pacienţi peste 30 de zile şi zece pacienţi peste 60 de zile. Costurile estimate în primele zece zile, la pacientul politraumatizat, variază între 12.500 şi 42.000 de lei/zi. Pentru a reduce costurile de spitalizare, oferind totodată o şansă reală de recuperare acestor pacienţi, pentru a reduce deci decalajul de îngrijire dintre România şi alte ţări europene, ar fi nevoie de o reţea de îngrijire cu centre de expertiză pentru pacienţii comatoşi/vegetativi, în care să se facă diagnosticul şi formularea prognosticului acestui tip de pacienţi, să se efectueze investigaţii electrofiziologice (EEG cu potenţiale evocate), neuroimagistică funcţională (PET-CT, IRM funcţional), studii de activitate cerebrală voluntară. Aceste unităţi ar trebui să fie încadrate cu specialişti – neurologi, imagişti, logopezi, psihologi, de reabilitare, asistenţi, ergoterapeuţi, nutriţionişti, asistenţi sociali.
   Prof. dr. Adriana Sarah Nica, de la Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie, a discutat rolul şi importanţa fiziokinetoterapiei în recuperarea pacientului comatos, arătând că este necesară organizarea de nuclee/departamente cu paturi pentru recuperare în acut, cu avantajele şi limitările lor. Altă variantă ar fi echipa mobilă de recuperare cu activitate în spitalul de urgenţă, care să facă vizita pacienţilor aflaţi în îngrijirea altor specialităţi. Aceasta ar putea consulta un număr important de pacienţi şi dezvolta o colaborare corectă şi eficientă a echipei de reabilitare medicală cu celelalte specialităţi. Pe de altă parte, pacienţii sub altă îngrijire nu beneficiază de un program riguros de evaluare şi recuperare specifică, echipele sunt insuficient pregătite pentru preluarea pacienţilor acuţi, iar nevoile pacientului acut sunt doar parţial identificate.
   Invitatul principal al consfătuirii a fost dr. Steven Laureys, de la Spitalul Universitar din Liège, care a expus „modelul belgian“, în funcţie din 2004, alcătuit din mănunchiuri de măsuri adaptate pentru pacienţii vegetativi. Creat de serviciul de sănătate publică federal belgian, modelul are patru componente: spitale generale (stabilizarea funcţiilor vitale: cinci-zece zile); centre de expertiză pentru diagnostic specializat (unde bolnavul este asistat în următoarele 10–15 zile); îngrijiri adaptate de lungă durată (peste 50 de zile); domicilii de recuperare.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.