Recent,
la Sanatoriul Balnear şi de Recuperare Mangalia a avut loc Conferinţa naţională
pentru turismul de sănătate, organizată de Fundaţia Amfiteatru şi Colegiul
Medicilor din România. La eveniment au participat, din partea autorităţilor,
dr. Vasile Cepoi, consilier de stat pe probleme de sănătate în cadrul Cancelariei
prim-ministrului, Maria Grapini, ministru delegat pentru IMM-uri, Mediul de
Afaceri şi Turism, Diana Ţenea, director în cadrul Direcţiei generale
dezvoltare regională a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei
Publice, manageri din sistemul medical public şi 
privat şi din turism.
Manifestarea, premergătoare publicării Memorandului privind turismul de sănătate
din România, a adus împreună specialişti în domeniu şi reprezentanţi ai
ministerelor implicate în dezvoltarea turismului de sănătate, pentru a evalua
problemele existente şi a propune soluţii.
Turismul de sănătate este un concept
modern, care are în centru importanţa actului medical pentru dezvoltarea unei
comunităţi şi este definit prin deplasarea pacienţilor din ţări dezvoltate în
scopul obţinerii de îngrijiri şi servicii medicale mai ieftine sau fenomenul de
călătorie în afara ţării de origine pentru obţinerea de îngrijiri de sănătate.
La nivel internaţional, turismul medical sau de sănătate creşte cu 30% pe an, călătoriile
în scop medical reprezentând un segment extrem de dinamic, existând chiar agenţii
specializate. Motivele pentru care pacienţii apelează la turismul de sănătate
sunt, în primul rând, tarifele de până la 10 ori mai mici pentru proceduri
medicale de aceeaşi calitate ca în ţara din care provin, absenţa listelor de aşteptare,
permisivitatea legislaţiei. Ei pot alege o destinaţie cu servicii medicale mai
scumpe, dar care oferă servicii medicale indisponibile în ţara de origine sau
de o calitate mai bună. Pe lângă beneficii, există şi riscuri: serviciile
medicale să nu fie de cea mai bună calitate, procedurile pot fi executate în
afara ariei de expertiză a medicilor, compensaţia în caz de malpraxis este mai
dificil de obţinut. De aceea, pentru dezvoltarea unui turism de sănătate
trebuie respectate o serie de standarde în ceea ce priveşte serviciile
medicale, în lume existând în acest moment grupuri de acreditare a clinicilor
medicale care conferă încredere „pacientului-turist“ ce caută un serviciu
medical.
În acest context, dr. Vasile Cepoi a arătat că
„din octombrie intră în vigoare Directiva 24/2011, prin care pacientul va avea
libertatea să-şi aleagă furnizorul de servicii medicale din orice ţară. Pentru
a furniza servicii de sănătate pacienţilor din UE, este nevoie de un sistem
care să le confirme calitatea serviciilor şi de un sistem care să le permită aflarea acestor informaţii“. Câştigând încrederea
turiştilor străini, putem redeveni credibili şi pe piaţa internă. Prin urmare,
implementarea unui sistem de management al calităţii este obligatoriu pentru
credibilizare.
Dacă
ne referim la balneologie, aceasta este zona unde conceptul de turism de sănătate
poate fi implementat cu succes şi în scurt timp, bineînteles prin parteneriat între
toţi factorii implicaţi. Balneologia este o specialitate medicală extrem de
complexă care are meritul de a trata cu mai puţine efecte secundare decât
terapia medicamentoasă şi permite ca pacientul să beneficieze de un tratament în
condiţii avantajoase, restabilindu-şi sau menţinându-şi sănătatea într-o ambianţă
de relaxare, departe de problemele cotidiene, acompaniat în permanenţă de o
echipă 
de cadre medicale de specialitate. Prin urmare, scopul turismului
balnear este de a atrage cât mai mulţi pacienţi, de toate vârstele, oferind posibilităţi
de tratament, dar şi de relaxare pentru toate categoriile.
Sanatoriul
Balnear şi de Recuperare Mangalia este, cu siguranţă, un loc unde conceptul de
turism de sănătate poate fi dezvoltat cu succes, existând infrastructura,
resursa umană şi baza materială necesare desfăşurării unui act medical
profesionist, specializat şi care are la bază grija faţă de om.
Ce
propunem pentru implementarea şi dezvoltarea turismului de sănătate? Cu ocazia
Conferinţei am lansat conceptul integrat „Sănătate şi longevitate la Mangalia“,
ce are drept obiective: identificarea nevoilor, cerinţelor şi aşteptărilor pe
care le au „pacienţii-turişti“ care vin la Sanatoriu, ceea ce permite definirea
profilului pacientului, în funcţie de care personalizăm pachetul de servicii
oferit; monitorizarea globală a „pacientului-turist“; prevenţie şi educaţie
medicală (educaţie terapeutică, nutriţională, funcţională).
Iată concluziile acestei reuniuni: • balneologia este soluţia cea mai la îndemână,
în acest moment, pentru dezvoltarea turismului de sănătate • balneologia tradiţională
poate fi îmbinată cu succes cu terapiile complementare şi cu 
procedurile de
spa-wellness, care trebuie însă şi ele efectuate numai sub supraveghere medicală,
realizând medicină preventivă, personalizată şi reabilitare medicală • actul
medical este complex, asigurând o abordare
holistică a „pacientului-turist“, cura de tratament asigurându-i pe termen
scurt, mediu şi lung o stare de bine fizică, psihică şi socială atât
individual, cât şi familiei sale, adevărate cure de sănătate • turismul de sănătate, prin
balneologie şi instituţiile medicale balneare, poate oferi surse de economie
pentru sistemul de sănătate, dar cu o creştere a calităţii sistemului,
printr-un act medical complex, profesionist şi în acelaşi timp o sursă
importantă pentru creşterea veniturilor (cost/beneficiu – raport atractiv) • balneologia ar putea deveni „pol de excelenţă“ în
domeniul prevenţiei patologiei cronice actuale. 
