Un dinozaur prădător măsurând 7,3 metri care
a trăit în urmă cu peste 70 de milioane de ani a fost expus în premieră în
Marea Britanie în cadrul expoziţiei de ştiinţă organizate de Royal Society, care poate fi vizitată
gratuit la Londra în perioada 1–6 iulie. Oamenii de ştiinţă care s-au ocupat de
acest segment al manifestării folosesc tehnici imagistice de înaltă performanţă
pentru a examina fisurile şi fracturile din scheletul acestei rude distante a
lui Tyrannosaurus rex, în vreme ce
vizitatorii sunt invitaţi să îşi facă un #dinoselfie
cu creatura.
Acoperind subiecte care variază de la
investigarea accidentelor de maşină până la bioingineria în medicina dentară
sau câinii utilitari implicaţi în asistenţa şi alerta medicală, precum şi în
detectarea cancerului, cea de-a 24-a ediţie a expoziţiei organizate anual de
academia britanică prezintă o serie de inovaţii şi rezultate importante ale
cercetării din diferite domenii ştiinţifice, anunţând progrese semnificative
pentru viaţa de zi cu zi.
Domeniul medical este foarte bine
reprezentat. Printre propunerile organizatorilor se află, de pildă, expoziţia
„Brain Networks“, prezentată de o echipă de la Imperial College of London care
îşi propune să arate cum este susţinută gândirea de reţelele care conectează
diferite regiuni ale creierului şi cum afectează traumatismele
craniocerebrale aceste reţele. Autorii utilizează electroencefalografia ca să
măsoare schimbările provocate de un traumatism craniocerebral în activitatea
cerebrală electrică şi demonstrează cu un joc video interactiv, „controlat
de minte“, cum putem folosi undele cerebrale pentru a măsura atenţia, 
adesea
periclitată în urma unui astfel de traumatism. Vizitatorul expoziţiei este
invitat să joace jocuri pe computer folosind undele cerebrale, să urmărească
un film 3D al conexiunilor cerebrale şi să îşi testeze abilităţile de
concentrare şi memorie.
„Limits of Perception“ este numele expoziţiei
pregătite de University College London, care explorează cele mai inovatoare
tehnici imagistice şi felul în care acestea ne permit să vedem în interiorul
organismului nostru. Echipa care expune a publicat, în 2012, în Nature, un studiu despre o nouă tehnică
IRM numită GlucoCEST, care „aprinde
tumorile“, după ce pacienţilor le este oferită o băutură carbogazoasă. Expoziţia
oferă informaţii proaspete şi despre o tehnică emergentă: imagistica
fotoacustică, care converteşte lumina în ultrasunete în interiorul corpului,
indicând creşterea vaselor de sânge din jurul tumorilor.
O expoziţie colectivă prezentată de mai
multe universităţi şi centre de cercetare din Marea Britanie se axează pe
tratamentul cancerului, în special pe un nou instrument imagistic care va îmbunătăţi
radical radioterapia. PRaVDA (Proton radiotherapy verification and dosimetry
applications) este una dintre cele mai complicate unelte imagistice create
vreodată şi va ajuta la setarea corectă a tratamentului, monitorizarea dozelor
pacienţilor şi, mai ales, la producerea unei imagini 3D a felului în care
protonii interacţionează cu tumora. Imaginea este creată folosind aceiaşi
protoni utilizaţi şi pentru tratamentul cancerului.
Şcoala de ştiinţe biologice de la University
of East Anglia vine cu „Furnici şi antibiotice“, o expoziţie care explică
originea antibioticelor şi a genelor rezistente la antibioticoterapie, folosind
ca model coloniile de furnici tăietoare de frunze.
Cu o prezentare interesantă participă şi
departamentul de cercetare craniofacială şi celule stem de la King’s College
din Londra, pe tema medicinii regenerative în domeniul dentar. Echipa de cercetători
lucrează la dezvoltarea unei metode simple şi sigure de înlocuire biologică a
dinţilor ca alternativă la implantul dentar convenţional. La expoziţia lor,
vizitatorii au la dispoziţie o serie de aplicaţii interactive: pot să se joace
cu machetele dentare ca să vadă în interiorul dintelui şi pot privi cum cresc
dinţii, părul sau glandele in vitro.
Cei de la Universitatea Oxford vor prezenta
cercetările la care lucrează în domeniul florei intestinale pentru
descoperirea de noi opţiuni terapeutice pentru afecţiuni ca boala Crohn şi alte
boli inflamatorii intestinale. Expoziţia „Interacţiuni bacterio-imune“ este
coordonată de 
profesor Fiona Powrie, care spune că „intestinele rămân Vestul Sălbatic
al sistemului imun, pentru că se ştiu prea puţine despre ele“. Alături 
de
echipa ei încearcă să separe speciile de bacterii proinflamatoare de cele antiinflamatoare.
Obiectivul final al cercetării lor ar fi generarea unui tratament care să
sporească nivelul bacteriilor antiinflamatoare şi să le elimine pe cele
provocatoare de inflamaţie.
Ultrasunetele sunt în centrul atenţiei la
segmentul pregătit de Universitatea din Bristol. Inginerii de aici lucrează la
o serie de proiecte inovatoare, care cuprind o cale de a crea modele de ţesut
stratificat din pelicule de celule pulmonare făcute să leviteze cu ajutorul
ultrasunetelor, precum şi o cale de a structura celule hepatice pentru a genera
ficat artificial.
