Un asemenea „caz“ a stat la baza conferinţei de presă organizate luni, 30 august a. c., la Institutul Naţional „Victor Babeş“ din Bucureşti, de către dl acad. Laurenţiu M. Popescu, directorul general al Institutului, preşedintele Secţiei de ştiinţe medicale a Academiei Române, preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale şi vicepreşedintele Federaţiei Europene a Academiilor de Medicină. Începută în urmă cu cinci ani, odată cu prima comunicare a grupului condus de dsa privind prezenţa în pancreas a unor celule interstiţiale asemănătoare celor descrise de Ramón y Cajal în urmă cu peste un secol, povestea telocitelor a prins contur şi s-a dezvoltat, încetul cu încetul, pe măsură ce grupul de cercetători români a descoperit telocite (iniţial botezate „celule Popescu“) şi în glanda mamară, trompa uterină, miocard, miometru, placentă, plămân, pleură, pericard, peritoneu. Studiile aprofundate de microscopie electronică au atras atenţia comunităţii ştiinţifice internaţionale, iar subiectul este acum urmărit şi studiat de numeroase colective de pe mapamond, ceea ce dă un important impuls progresului în domeniu (prezenţa telocitelor fiind deja confirmată, independent, de grupuri de cercetare din Italia, Germania, Marea Britanie şi China). Grupul condus de dl acad. L. M. Popescu acordă o importanţă deosebită telocitelor de la nivelul cordului, datorită prezumtivului rol pe care aceste celule l-ar putea juca în regenerarea miocardului, prin posibila coordonare a reparării şi regenerării cardiace de către celulele stem. Luna trecută, proiectul propus de grupul de la Institutul „Victor Babeş“ în parteneriat cu Laboratorul de Medicină Regenerativă al Academiei Medicale din Beijing, cu tema „Cercetare fundamentală asupra regenerării şi reconstrucţiei ţesutului cardiac pe baza biomaterialelor injectabile“, a câştigat o finanţare de circa 230.000 de euro din partea Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţe Naturale din China. Viitorul telocitelor se arată promiţător, dar cercetarea mai are un lung drum de parcurs până când se va putea vorbi de aplicaţiile clinice ale descoperirii cercetătorilor români.

    Expresia interesului pentru cercetare şi a valorii rezultatelor este dată de numărul de comunicări ştiinţifice publicate în reviste ISI, dar şi de numărul de citări ale acestor rezultate de către alţi autori. Conform unei sumare statistici prezentate cu ocazia conferinţei de presă de la Institutul „Victor Babeş“, instituţia condusă de dl acad. L. M. Popescu este în fruntea listei institutelor naţionale din ţara noastră (şi nu doar din domeniul biomedical!) în ceea ce priveşte relevanţa cercetărilor din perioada 2005–2009, exprimată prin indicele Hirsch. Cu 193 de articole publicate în reviste ISI şi cu 542 de citări, Institutul „Victor Babeş“ are un indice Hirsch de 13, fiind urmat în „clasament“ de Institutul Clinic Fundeni şi de Institutul Oncologic „N. Chiricuţă“ Cluj-Napoca, ambele cu un indice de 11. În prezent, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei şi Ştiinţelor Biomedicale este implicat activ şi într-o serie de cinci proiecte finanţate din fonduri structurale europene (trebuie spus că instituţia este autofinanţată), la care se adaugă numeroase alte proiecte supuse competiţiei pentru finanţare.

    Alături de dl acad. Laurenţiu M. Popescu, la conferinţa de presă au mai participat şi dnii dr. Caius T. Dragomir, preşedintele Comisiei de etică a Academiei de Ştiinţe Medicale, dr. Bogdan O. Popescu, director adjunct ştiinţific al Institutului „Victor Babeş“, şi prof. dr. Ştefan N. Constantinescu, conducătorul unui colectiv de cercetare la Bruxelles, în cadrul Ludwig Institute for Cancer Research.