Newsflash
Diverse

TIPS - decompresiune portală eficace şi sigură

TIPS - decompresiune portală eficace şi sigură
   În paralel cu lucrările Congresului ARSF din acest an s-au desfăşurat două sesiuni practice: una de endoscopie cu videocapsulă esofagiană şi alta de decompresiune portală prin TIPS (şunt portosistemic intrahepatic transjugular).
   Sesiunea de TIPS s-a desfăşurat la 3 octombrie a.c., în Institutul Clinic Fundeni, la iniţiativa dlui prof. dr. Mihai Voiculescu, preşedintele ARSF şi şeful Clinicii de Medicină Internă din Institutul Fundeni, după o întrerupere de peste cinci ani. Astfel, la invitaţia ARSF, dr. Antonio Rampoldi, de la Spitalul Niguarda din Milano, a efectuat trei proceduri de TIPS la trei paciente cu ciroză hepatică şi hipertensiune portală severă, manifestată prin episoade repetate de hemoragie digestivă superioară şi ascită refractară. Indicaţia de decompresiune portală prin TIPS a fost stabilită de către medicii din Clinica de Medicină Internă, iar procedura practică s-a desfăşurat în Clinica de Radiologie. La procedura radiointervenţională a participat o echipă multidisciplinară româno-italiană, care a cuprins radiologi intervenţionişti, hepatologi şi anestezişti din Bucureşti şi Milano.
   Intervenţia constă în realizarea unui şunt între vena portă (ramul drept) şi circulaţia sistemică, respectiv vena suprahepatică dreaptă. Acest lucru se realizează prin introducerea unui cateter prin abord jugular, care este ghidat prin atriul drept, vena cavă inferioară şi vena suprahepatică dreaptă până în ficat, unde se realizează un „tunel“ până la nivelul venei porte drepte. În acest tunel se introduce proteza (stentul) prin care sângele din vena portă este dirijat în circulaţia sistemică, realizându-se decompresiunea portală.
   Procedura TIPS are indicaţii foarte stricte, stabilite prin Consensul de la Baveno IV, în anul 2005, actualizat în 2010 prin Consensul Baveno V, ca metodă de decompresiune portală, la pacienţi cu ciroză hepatică sau alte cauze de hipertensiune portală.
   Principala indicaţie este prevenţia secundară a hemoragiei digestive superioare prin efracţia varicelor esofagiene sau gastrice. Alte indicaţii sunt: ascita refractară, hidrotoraxul, sindromul hepatorenal, sindromul Budd Chiari şi boala venoocluzivă.
   Rezultatul celor trei intervenţii, care s-au desfăşurat în mai puţin de 8 ore, a fost foarte bun. Supravegherea post-TIPS necesită 7–10 zile de spitalizare şi tratament anticoagulant pentru prevenirea trombozei în proteză. Principala complicaţie post-TIPS este encefalopatia hepatică, de diverse grade. Pacientele cărora li s-a realizat TIPS nu au prezentat encefalopatie, iar controlul eco-Doppler efectuat la 7 zile arată permeabilitatea perfectă a protezelor.
   Intenţionăm să supunem atenţiei Ministerului Sănătăţii, proiectul de program în baza căruia un număr de 50–70 de proceduri TIPS să fie finanţate de la bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi/sau Ministerului Sănătăţii. Într-o discuţie purtată recent cu ministrul sănătăţii, acesta şi-a dat acordul pentru finanţarea acestui program.
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe