Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

Tradiţie şi continuitate academică

Viața Medicală
I. N. luni, 1 iulie 2013
   Un program riguros întocmit, lucrări clinice şi de cercetare interesante, invitaţi de marcă din străinătate şi din ţară – iată doar câteva repere ale recentului Congres al UMF „Carol Davila“ Bucureşti.
   Lucrările de actualitate au adus la rampă profesionişti. Sesiunea despre obezitate a fost moderată de profesorii Leonida Gherasim şi Constantin Ionescu-Tîrgovişte. Ne-am atras atenţia lucrarea prezentată de prof. dr. Nicolae Iordache, privind beneficiile chirurgiei. O cercetare clinică, rodul unei experienţe de cinci ani a autorului, cu care am discutat.
   Chiar este benefică abordarea chirurgicală?
   – Da, şi vă spun şi de ce. La pacienţii cu obezitate morbidă, tratamentele non-chirurgicale nu au eficienţă pe termen lung. Sunt proceduri deja standardizate, cu rezultate bine cunoscute şi documentate. Şi-apoi, în timp ce mortalitatea pentru pacienţii obezi abordaţi chirurgical este de 0,68%, pentru pacienţii nechirurgicali este de 6,17%, adică de circa nouă ori mai mare.
   Ce legătură are acest fel de chirurgie cu diabetul tip 2?
   – Pentru diabetul zaharat tip 2, mai ales pentru cazurile când acesta nu poate fi ţinut sub control prin stilul de viaţă şi farmacoterapie, chirurgia bariatrică acţionează ca tratament metabolic. Acţiunea asupra diabetului este şi indirectă, scăderea în greutate cu minimum 10 kg ducând la o scădere a rezistenţei la insulină, dar şi directă, pentru anumite proceduri, cum ar fi cea de bypass gastric, unde modificarea circuitului digestiv Profesorul italian Piero Portincasa (dreapta) a primit titlul de doctor honoris causa al UMF "Carol Davila" Bucureştischimbă cascada hormonilor intestinali, cu efect direct asupra secreţiei de insulină. Acest lucru a fost dovedit de scăderea semnificativă a glicemiei şi hemoglobinei glicozilate imediat postoperator, înainte de a deveni evidentă scăderea în greutate.
   Prezentând experienţa ultimilor 16 ani în Institutul Clinic Fundeni, conf. dr. Mihai Hârza a adus în faţa participanţilor impresionante pagini de istorie medicală recentă. La 13 februarie 1980 se realiza, la Fundeni, de către echipa condusă de prof. dr. E. Proca, primul transplant renal din România. Apoi, între anii 1980 şi 1997, s-au efectuat doar 45 de proceduri. Începând din 1997, după preluarea activităţii centrului de către acad. I. Sinescu, a urmat o adevărată cascadă de evenimente: prima recoltare multiorgan – rinichi şi ficat – de la donator în moarte cerebrală (iunie 1997); primul transplant renal din România efectuat unui receptor cu diabet zaharat şi primul transplant efectuat unui pacient cu neoplasm pelvin, operat şi radiochimiotratat (1998); primul transplant din România având ca primitor un copil (1999); primul transplant renal la un copil rămas anefric, după tumoră Wilms bilaterală, multiplu operată şi radiochimiotratată (2005). Din iunie 1997 până în mai 2013, la Fundeni s-au realizat 1.351 de transplanturi renale. După 16 ani, mai mult de 72% din pacienţii transplantaţi sunt încă în viaţă, cu grefonul funcţional.
   Prof. dr. A. Streinu-Cercel a susţinut o prelegere în secţiunea „Bolile infecţioase cu implicaţii multidisciplinare“, unde a fost şi moderator. Tema aleasă, sepsisul sever, de interes pentru orice medic, a pornit de la experienţa vorbitorului, vizând mai ales calitatea îngrijirilor medicale şi şansele pacientului ca, odată internat, să scape cu viaţă din spital. Prezentarea, atractivă, poate fi… de leac pentru foarte mulţi bolnavi, pentru şi mai multe boli.
   „Prestigiul unei ţări sunt universităţile sale, iar trecutul este garanţia viitorului“, spunea Thoma Ionescu, la 22 martie 1914. Viziunea modernă asupra învăţământului medical, dar şi asupra tradiţiei şi recunoaşterii înaintaşilor s-a regăsit în ceremoniile de acordare a titlului de doctor honoris causa pentru şase personalităţi de talie mondială, cu rezultate remarcabile obţinute în zone de frontieră ale ştiinţelor medicale: profesorii Antonio Federico (Siena), Marc Jean Christophe Humbert (Paris), Piero Portincasa (Bari), Martin Burian (Viena), Christopher Granger (Durham) şi Frank M. Ruemmele (Paris). De altfel, şase sesiuni ale congresului au fost deschise de aceşti invitaţi de onoare, care au susţinut conferinţe cu rezultate ilustrând propriile cercetări clinice şi/sau fundamentale din domenii precum: cancerul de cap şi gât (prof. dr. M. Burian); neurologie (prof. dr. A. Federico); AVC în fibrilaţia atrială (prof. dr. C. Granger); hipertensiunea arterială pulmonară (prof. dr. M. Humbert); homeostazia lipidică (prof. dr. P. Portincasa); terapia nutriţională în boala Crohn la copii (prof. dr. F. M. Ruemmele).
   „Sub deviza Iniţiere, evoluţie, excelenţă, congresul a marcat două evenimente importante: aniversarea universităţii, care împlineşte 156 de ani de activitate academică, şi omagierea marelui savant român George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină şi absolvent al facultăţii bucureştene de medicină. Continuăm astfel o lucrare colectivă, pe temelia şi eforturile unor personalităţi ilustre de altădată: Carol Davila, Nicolae Kretzulescu, Victor Babeş, George Assaky, Nicolae Kalinderu, Thoma Ionescu, Ştefan Minovici, Gheorghe Marinescu, Ion Cantacuzino, Nicolae Paulescu, Constantin Parhon, Grigore T. Popa, Francisc Rainer. (…) Totul este să ne conjugăm prin muncă, încât performanţa să fie cât mai aproape“, ne-a declarat acad. Ioanel Sinescu, rectorul UMF „Carol Davila“ şi preşedintele reuniunii.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.