Un program riguros întocmit, lucrări clinice
şi de cercetare interesante, invitaţi de marcă din străinătate şi din ţară –
iată doar câteva repere ale recentului Congres al UMF „Carol Davila“ Bucureşti.
Lucrările de actualitate au adus la rampă
profesionişti. Sesiunea despre obezitate a fost moderată de profesorii Leonida
Gherasim şi Constantin Ionescu-Tîrgovişte. Ne-am atras atenţia lucrarea
prezentată de prof. dr. Nicolae Iordache, privind beneficiile chirurgiei. O
cercetare clinică, rodul unei experienţe de cinci ani a autorului, cu care am
discutat.
– Chiar
este benefică abordarea chirurgicală?
– Da, şi vă spun şi de ce. La pacienţii cu
obezitate morbidă, tratamentele non-chirurgicale nu au eficienţă pe termen
lung. Sunt proceduri deja standardizate, cu rezultate bine cunoscute şi
documentate. Şi-apoi, în timp ce mortalitatea pentru pacienţii obezi abordaţi
chirurgical este de 0,68%, pentru pacienţii nechirurgicali este de 6,17%, adică
de circa nouă ori mai mare.
– Ce
legătură are acest fel de chirurgie cu diabetul tip 2?
– Pentru diabetul zaharat tip 2, mai ales
pentru cazurile când acesta nu poate fi ţinut sub control prin stilul de viaţă şi
farmacoterapie, chirurgia bariatrică acţionează ca tratament metabolic. Acţiunea
asupra diabetului este şi indirectă, scăderea în greutate cu minimum 10 kg
ducând la o scădere a rezistenţei la insulină, dar şi directă, pentru anumite
proceduri, cum ar fi cea de bypass gastric, unde modificarea circuitului
digestiv 
schimbă cascada hormonilor intestinali, cu efect direct asupra secreţiei
de insulină. Acest lucru a fost dovedit de scăderea semnificativă a glicemiei şi
hemoglobinei glicozilate imediat postoperator, înainte de a deveni evidentă scăderea
în greutate.
Prezentând experienţa ultimilor 16 ani în
Institutul Clinic Fundeni, conf. dr. Mihai Hârza a adus în faţa participanţilor
impresionante pagini de istorie medicală recentă. La 13 februarie 1980 se
realiza, la Fundeni, de către echipa condusă de prof. dr. E. Proca, primul
transplant renal din România. Apoi, între anii 1980 şi 1997, s-au efectuat doar
45 de proceduri. Începând din 1997, după preluarea activităţii centrului de către
acad. I. Sinescu, a urmat o adevărată cascadă de evenimente: prima recoltare
multiorgan – rinichi şi ficat – de la donator în moarte cerebrală (iunie 1997);
primul transplant renal din România efectuat unui receptor cu diabet zaharat şi
primul transplant efectuat unui pacient cu neoplasm pelvin, operat şi
radiochimiotratat (1998); primul transplant din România având ca primitor un
copil (1999); primul transplant renal la un copil rămas anefric, după tumoră
Wilms bilaterală, multiplu operată şi radiochimiotratată (2005). Din iunie 1997
până în mai 2013, la Fundeni s-au realizat 1.351 de transplanturi renale. După
16 ani, mai mult de 72% din pacienţii transplantaţi sunt încă în viaţă, cu
grefonul funcţional.
Prof. dr. A. Streinu-Cercel a susţinut o
prelegere în secţiunea „Bolile infecţioase cu implicaţii multidisciplinare“,
unde a fost şi moderator. Tema aleasă, sepsisul sever, de interes pentru orice
medic, a pornit de la experienţa vorbitorului, vizând mai ales calitatea
îngrijirilor medicale şi şansele pacientului ca, odată internat, să scape cu
viaţă din spital. Prezentarea, atractivă, poate fi… de leac pentru foarte mulţi
bolnavi, pentru şi mai multe boli.
„Prestigiul unei ţări sunt universităţile
sale, iar trecutul este garanţia viitorului“, spunea Thoma Ionescu, la 22
martie 1914. Viziunea modernă asupra învăţământului medical, dar şi asupra
tradiţiei şi recunoaşterii înaintaşilor s-a regăsit în ceremoniile de acordare
a titlului de doctor honoris causa pentru şase personalităţi de talie
mondială, cu rezultate remarcabile obţinute în zone de frontieră ale ştiinţelor
medicale: profesorii Antonio Federico
(Siena), Marc Jean Christophe Humbert
(Paris), Piero Portincasa (Bari), Martin Burian (Viena), Christopher Granger (Durham) şi Frank M. Ruemmele (Paris). De altfel, şase
sesiuni ale congresului au fost deschise de aceşti invitaţi de onoare, care au
susţinut conferinţe cu rezultate ilustrând propriile cercetări clinice şi/sau
fundamentale din domenii precum: cancerul de cap şi gât (prof. dr. M. Burian);
neurologie (prof. dr. A. Federico); AVC în fibrilaţia atrială (prof. dr. C.
Granger); hipertensiunea arterială pulmonară (prof. dr. M. Humbert);
homeostazia lipidică (prof. dr. P. Portincasa); terapia nutriţională în boala
Crohn la copii (prof. dr. F. M. Ruemmele).
„Sub deviza Iniţiere, evoluţie, excelenţă, congresul
a marcat două evenimente importante: aniversarea universităţii, care împlineşte
156 de ani de activitate academică, şi omagierea marelui savant român George
Emil Palade, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină şi absolvent al facultăţii
bucureştene de medicină. Continuăm astfel o lucrare colectivă, pe temelia şi
eforturile unor personalităţi ilustre de altădată: Carol Davila, Nicolae
Kretzulescu, Victor Babeş, George Assaky, Nicolae Kalinderu, Thoma Ionescu, Ştefan
Minovici, Gheorghe Marinescu, Ion Cantacuzino, Nicolae Paulescu, Constantin
Parhon, Grigore T. Popa, Francisc Rainer. (…) Totul este să ne conjugăm prin
muncă, încât performanţa să fie cât mai aproape“, ne-a declarat acad. Ioanel Sinescu, rectorul UMF
„Carol Davila“ şi preşedintele reuniunii.
