Lideri de opinie cu preocupări în domeniul „etern” al confruntărilor
cu această afecțiune contagioasă – tuberculoza –, care ține capul de afiș prin
multiplele progrese realizate în ultimii ani, s-au reunit în cadrul unui
simpozion desfășurat la Valea Măriei, Satu Mare, în zilele de 21 și 22 aprilie.
Organizatoare a fost secțiunea de tuberculoză a Societății Române de
Pneumologie, iar tema: „Actualități în tuberculoză”.
Lucrările au debutat cu sesiunea „Endemia TB încotro?”, în
cadrul căreia a fost evaluat stadiul epidemiei de tuberculoză. Menționăm aici
lucrări care au suscitat interesul auditoriului, printre care: „Boala
mileniului cu impact la nivel mondial” (prof. dr. Constantin Marica și colab.),
„Contribuția echipei multidisciplinare în controlul tuberculozei – realitate
sau provocare” (dr. Adriana Socaci și colab.). De asemenea, dr.
Sergiu Dănuț Ioan a vorbit despre endemia tuberculozei în Țara Oașului și
județul Satu Mare, în contextul unui deceniu de integrare europeană.
O altă serie de prezentări a abordat aspectele epidemiologice
mai importante ale acestei patologii, trecând în revistă și noutățile relevante
în domeniu. S-au remarcat, de această dată, lucrări precum cea susținută de dr.
Gilda Georgeta Popescu, referitoare la problemele pe care le pune tuberculoza
multidrog rezistentă serviciilor de sănătate publică din România. Apoi, dr.
Mara Bălteanu și colab. au pregătit o lucrare interesantă, expusă în această
sesiune, privind locul și rolul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius
Nasta” în evoluția endemiei tuberculozei în București.
Actualitățile au fost discutate și analizate și în sesiunea
următoare, unde au fost abordate posibilitățile de diagnostic și tratament în
tuberculoză. Au fost expuse lucrări interesate, precum cea realizată de o
echipă condusă de prof. dr. Emilia Crișan cu privire la expresiile în imagini
ale tuberculozei endobronșice, sau de dr. Daniela Homorodeanu privind
rezultatele obținute în sistemul GeneXpert pentru diagnosticul modern al
tuberculozei pulmonare și, nu în ultimul rând, lucrarea doctoriței Diana
Manolescu și colaboratorilor ei privind provocările imagistice din tuberculoza
pulmonară a copilului.
Alte subiecte „la modă”, adevărate provocări pentru pneumologi,
au intrat, la rândul lor, în malaxorul discuțiilor și analizelor în această
conferință. Printre ele: „Problematica pentru pneumologi în cazul
micobacteriilor atipice nontuberculoase” (dr. Ruxandra Râjnoveanu și
colab.), „Problemele de terapie individualizată a TB-MDR la copii, în contextul
epidemiologic actual” (dr. Domnica Ioana Chioțan și colab.), „Terapia TB cu
noile dezvoltări” (dr. Victor Spînu) și „Riscul de transmitere a tuberculozei”
(dr. Cristian Popa).
Un alt moment important al simpozionului l-a constituit
„filtrarea” tuberculozei în situații speciale, unde dr. Gheorghe Murgoci a
realizat, împreună cu colaboratorii săi, o lucrare prin care și-au
împărtășit din experiența lor clinico-terapeutică în ceea ce privește copiii cu
tuberculoză. Apoi, dr. Marilena Crișan a vorbit despre provocările din
tuberculoza osoasă a copilului, dr. Cristina Popa despre tratamentul de scurtă
durată pentru tuberculoza multidrogrezistentă în România. Dr. Adriana Socaci și
colaboratorii au venit cu o lucrare privind relația dintre tuberculoza
multidrog rezistentă și bacteriile Gram-negative multidrog rezistente. Nu s-au
omis nici referirile la: indicațiile chirurgicale actuale în tuberculoza
pleuropulmonară (dr. Bogdan Popovici), rolul examinării CT în diagnosticul
tuberculozei (dr. Mădălina Dragoș), aderența la tratamentul antituberculos prin
prisma comunicării medic–pacient (dr. Beatrice Mahler) sau epidemiologia
moleculară a tuberculozei (dr. Daniela Homorodean).
Ziua a doua a stat sub semnul analizării acestei patologii în
situații diverse. Nu au lipsit din algoritmul manifestării subiectele de
actualitate privind riscurile profesionale asociate tuberculozei (prof. dr.
Florin Mihălțan și colab.), relevarea stresului profesional la medicii
pneumologi români (prof. dr. Ruxandra Ulmeanu), impactul diabetului zaharat
asupra evoluției tuberculozei pulmonare (dr. Monica Marc și colab.). Marius
Dumitru a vorbit despre migrație, dr. Nicoleta Arieșanu despre risc la
pacienții cu terapie biologică, dr. Elena Danteș despre confirmările
bacteriologice la pacienții cu tuberculoză pulmonară, iar dr. Dana Olar a făcut
o raportare a formelor rare de tuberculoză asociată amiloidozei.
La acestea s-au adăugat completări legate de multe alte aspecte
ale bolii, fie cu viză organizatorică precum „Actualizarea sistemului
electronic național pentru colectarea datelor de TB” (dr. Domnica Ioana Chioțan
și colab.), „Rezultatele activității de supervizare în unitățile PNPSCT” (dr.
Luminița Palaghianu), fie cu viză practică, referitor la formele de tuberculoză
extrapulmonară, unde am apreciat calitatea unor prezentări precum: „Contribuția
testului Xpert MTB/RIF în diagnosticul acestor forme” (dr. Lavinia Davidescu și
colab.), „Otita medie tuberculoasă” (dr. Cosmina Magdău și colab.),
„Tuberculoza rinichiului unic congenital” (dr. Beatrice Mahler-Boca și colab.),
„Pleureziile postpartum” (dr. Kerezsi Csaba) sau „Asocierea cu aspergilomul
pulmonar” (dr. Camelia Pescaru).
În structura acestui simpozion au intrat și workshopuri
practice, dintre care ar fi de evidențiat cel legat de locul oxigenoterapiei de
lungă durată și al ventilației non-invazive în controlul tuberculozei.
În concluzie, putem spune că simpozionul – practic, o
microconferință absolut necesară în peisajul manifestărilor Societății Române
de Pneumologie – a permis nu numai o actualizare a cunoștințelor, ci și o
conștientizare a faptului că această afecțiune contagioasă, numită tuberculoză, îmbracă extrem de multe
fațete de exprimare, toate fiind provocări reale atât pentru rețeaua de
pneumologi, cât și pentru sistemul sanitar.
