Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

Un sfert de secol de medicină developmentală

Viața Medicală
Dr. Al. TRIFAN joi, 5 noiembrie 2015
     Anul acesta, Societatea de neurologie și psihiatrie a copilului și adolescentului din România a ales Sibiul ca gazdă a celui de‑al 16-lea congres, desfășurat în perioada 23–26 septembrie 2015.
     Lucrările reuniunii au fost împărțite pe trei secțiuni principale: neurologie pediatrică, psihiatria copilului și adolescentului și neurochirurgia copilului.

    

Reziliența în medicină

 

     Sesiunea precongres a cuprins, în prima parte, diagnosticul clinic și EEG în epilepsia copilului și adolescentului. Prof. dr. Voica Foișoreanu a analizat elementele care pot determina interpretări greșite ale EEG la copii. Prof. dr. Dana Craiu a prezentat sindromul Dravet și mutațiile SCNIA – variabilitatea fenotipică și genotipică iar dr. Gabriela Adriana Vișa a vorbit despre monitorizarea EEG în perioada neonatală. Caracteristicile EEG la copilul din terapie intensivă au fost prezentate de dr. Bogdan Florea.
     În cea de-a doua parte a secțiunii precongres, prof. dr. Șerban Ionescu, de la Universitatea din Quebec, a vorbit despre conceptul de reziliență și evoluția sa. Supraîncărcat semantic, termenul reziliență își găsește locul în domenii foarte diferite: psihologie și psihiatrie, fizică, ecologie, economie, organizare, urbanism etc. A fost retrasată evoluția acestui concept în domeniul sănătății mintale, de la primele cercetări și până astăzi. Există unele aplicații mai puțin cunoscute, interesante pentru psihiatri, neurologi și psihologi, ca de exemplu reziliența celulară, reziliența școlară și reziliența culturală. Conceptul suscită un mare interes pentru practica medicală în general.
     A urmat sinteza „Psihodinamica rezilienței“, realizată de semnatarul acestor rânduri, în care am arătat că termenul de „reziliență“ apare ca o arie conceptuală în care psihiatria este înlocuită de psihologie, sociologie și interpretări psihodinamice. Acestea din urmă includ derularea tulburărilor poststres traumatic, teoria coping-ului și procesul atribuirii de sens. Am încercat să răspundem la trei întrebări despre cum evenimentele existențiale speciale afectează indivizii, cum cooperează un individ cu experiența traumatică și ce factori influențează consecințele evenimentelor traumatice și procesul de adaptare la acestea.

 

DSM nu poate fi ignorat

 

     Prima zi a congresului a solicitat psihiatrii la o discuție despre tulburările developmentale conform manualului de diagnostic al bolilor mintale DSM5. Primul vorbitor, prof. dr. Șerban Ionescu, a subliniat că în 61 de ani Asociația americană de psihiatrie a publicat șapte ediții ale DSM. Cauzele reînnoirilor de ediții, uneori importante, sunt multiple: extinderea cunoștințelor despre tulburările psihiatrice, fluctuațiile privind influența anumitor curente teoretice și, nu în ultimul rând, schimbările în contextul socio-cultural. Adoptarea unei poziții realiste, pragmatice, moderate, pare să fie cea mai pertinentă atitudine. DSM este criticabil, dar nu poate fi ignorat.
Prof. dr. Ștefan Milea     Prof. dr. Ștefan Milea a prezentat noutățile cu caracter general și special oferite de DSM5. „Tulburările diagnosticate de regulă pentru prima dată în perioada de sugar, în copilărie și adolescență“ sunt denumite acum „Neurodevelopmental disorders – boli neurologice de dezvoltare“.
     Cu interes a fost urmărită și comunicarea „Evoluția unui caz de sindrom Asperger supradotat la arte plastice“, semnată de prof. dr. Viorel Lupu și psih. Ramona Izabela Lupu.
     În partea a doua a primei zile, neurologii și-au axat comunicările pe tema „Patologia musculară ereditară la copii și adolescenți“. În acest context, au susținut comunicări de interes dr. Axinia Corcheș și colaboratorii („Aspecte clinico-genetice în distrofinopatii“), dr. Mihaela Irina Mătărângă („Paralizie cerebrală infantilă sau distrofie musculară“) și prof. dr. Dana Craiu („Ptoza palpebrală dobândită – abordare practică“).
 
 

Markeri relevanți în psihoză

 

     În ziua a doua a congresului a fost adusă în atenția specialiștilor psihiatri patologia, atât de greu de surprins, a tulburării psihotice la copil și adolescent. Sesiunea a fost deschisă de dr. Laura Nussbaum, care a prezentat o trecere modernă de la orientarea diagnostică existentă categorială la viziunea dimensională bazată pe clustere de simptome, cu adresă la sindromul de risc pentru psihoză. Rezultatele unor cercetări laborioase ale autorilor au demonstrat prezența unor biosemnături și markeri de vulnerabilitate relevanți în psihoză. Au fost identificate îmbunătățirea statistic semnificativă a scorurilor clinice și parametrilor neuroimagistici, surprinși prin intermediul nivelului de metaboliți măsurați prin spectroscopie după alegerea farmacoterapiei optime personalizate.
     Același cunoscut specialist în psihiatria genetică, dr. Laura Nussbaum, a condus o echipă de cercetători care semnează comunicarea „Psihozele la copil și adolescent – abordări moderne de tratament și corelații clinico-biologice“. Cercetătorii au obținut rezultate care susțin utilizarea testării farmacogenetice în practica clinică și valoarea investigării markerilor neurobiologici și neuroimagistici, relevanți pentru o terapie personalizată și individualizată în psihozele la copil și adolescent.
     În după-amiaza celei de-a doua zi, dr. Axinia Corcheș, președinta SNPCAR, a prezentat un film documentar cu afișe, coperți de reviste și fotografii adunate în cei 25 de ani de existență ai SNPCAR, care au emoționat participanții.

 

Tomografia nu trebuie utilizată abuziv

 

     Conform unei tradiții, ultima zi a congresului a fost dedicată neurochirurgiei. Prezența la lucrări (ca chairman și comunicator) a prof. dr. Alexandru Vlad Ciurea, care a garantat nivelul înalt al informațiilor de specialitate. Prof. dr. Alexandru Vlad CiureaAcesta a susținut prelegerea „Indicații și contraindicații pentru tomografie computerizată în leziunile traumatice și netraumatice cranio-cerebrale la copii“. Apariția tehnologiilor moderne de imagistică medicală a modelat complet diagnosticul în patologia neuro-chirurgicală. Se știe că principalele metode de investigație utilizate în prezent sunt tomografia computerizată cu derivatele sale (nativ, cu substanță de contrast, ferestre os, CT reconstructivă 3D, angio-CT) și imagistica prin rezonanță magnetică (IRM în variantele nativ, cu substanță de contrast și angio-IRM). Au fost descrise imagistic leziunile traumatice și netraumatice cranio-cerebrale la copilul mic, menționându-se frecvența în perioada de vârstă de până la un an a fracturii craniene „în minge de ping-pong“. S-a insistat asupra faptului că tomografia computerizată are indicații clare în patologia traumatică, dar această metodă nu trebuie utilizată în mod abuziv în leziunile non-traumatice la copii.
     În secțiunea „Varia“, psihologii au făcut echipă cu psihiatrii în prezentarea cazurilor clinice. Psih. Daniel Alexe și subsemnatul au descris reacția explozivă în autonomia ilegitimă debilă.
     La final, adunarea generală a SNPCAR a ales o nouă conducere: dr. Laura Nussbaum – președinte, prof. dr. Viorel Lupu și dr. Axinia Corcheș – vicepreședinți.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.