Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

ZILELE CREIERULUI

Viața Medicală
Dr. Maria DRAGOTĂ vineri, 1 octombrie 2010

Sub egida Academiei de stiinţe Medicale (AsM), a Federaţiei Europene a Academiilor de Medicină (FEAM), a Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) şi a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca, la începutul acestei luni a fost organizată, în Capitală, prima ediţie a „Zilelor Creierului“ (Romanian Medical Academy Brain Days), coordonată de dnii acad. Laurenţiu M. Popescu, preşedintele Secţiei de ştiinţe medicale a Academiei Române, preşedintele AsM şi vicepreşedintele FEAM, şi prof. dr. Dafin F. Mureşanu, preşedintele SSNN şi prodecan al Facultăţii de Medicină din cadrul UMF „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca. În grupajul următor, prezentăm subiectele dezbătute la această reuniune şi o declaraţie în exclusivitate pentru cititorii săptămânalului „Viaţa medicală“. (...)

    Temele reuniunii au fost: • Demenţa • Neuroreabilitarea • Traumatismele sistemului nervos central, protecţie şi plasticitate.
    In conferinţa de deschidere, dl prof. dr. Dafin F. Mureşanu a discutat despre Modificarea abordării conceptelor şi a designului studiilor clinice pentru protecţia şi recuperarea creierului: „Tradiţional, efectele leziunilor cerebrale sunt considerate o sumă liniară de evenimente independente (excitotoxicitate, inflamaţie, apoptosis-like, stres oxidativ), generând căile cascadelor patologice (ischemică, traumatică, neurodegenerativă). Această abordare a determinat o înţelegere detaliată a modificărilor moleculare în creierul postlezional, dar are lacune, ducând la eşecul neuroprotecţiei. Ideea că sistemul este suma liniară a părţilor sale componente este numită superpoziţie, iar conceptul asociat – reducţionism. Eşecul neuroprotecţiei clinice, al terapiei de recuperare, în multe boli cronice este măsura eşecului abordării reducţioniste a problemei. Este necesară deci o altă abordare – bazată pe teoria reţelelor, dezvoltată original de Stuart Kaffman (1969). Această teorie furnizează instrumentele şi noţiunile pentru a înţelege sistemele complexe şi modul cum acestea variază în timp. Axul acestui concept aplicat în biologie este fundamentat pe principiul matematic al ecuaţiilor Booleene, utilizat să modeleze fenotipurile celulare. Exemple de implementare cu succes a teoriei reţelelor în medicină: fibrilaţia ventriculară, sisteme de semnalizare intracelulară, cancer, relaţia dintre mutaţiile genetice şi consecinţe în boala Alzheimer etc. Într-o serie remarcabilă de patru lucrări publicate în Journal of Experimental Stroke and Translational Medicine, De Gracia (SUA) descrie şi explică modelul bistabil al ischemiei cerebrale (o abordare revoluţionară, bazată pe teoria reţelelor). Modelul bistabil pare să fie un instrument mai bun pentru o abordare translaţională de succes în leziunile cerebrale şi în recuperare“.
    În continuare, câteva din subiectele abordate:
    • Boala Alzheimer – tratamentul pleiotropic şi multimodal pentru o afecţiune multifactorială (dr. Antón Alvares, Spania): „Tratamentul bolii Alzheimer trebuie să ţintească simultan diferite niveluri ale procesului patogenic. Dezvoltarea medicamentelor pleiotropice şi multimodale reprezintă o abordare foarte promiţătoare pentru un tratament capabil să stopeze progresia şi eventual debutul bolii Alzhemer. Mecanismele mediate de factorii neurotrofici influenţează procesele moleculare relevante pentru supravieţuirea, degenerarea şi apoptoza neuronală, neurogeneză, plasticitatea sinaptică, angiogeneză şi depunerea de amiloid în creier. Deficitul de factori neurotrofici este un eveniment patogenic precoce, contribuind la degenerarea neuronilor colinergici în boala Alzheimer. De aceea, utilizarea compuşilor cu activitate neurotrofică poate creşte şi/sau prelungi eficacitatea limitată pe termen lung a inhibitorilor de colinesterază, prin protecţia neuronilor colinergici împotriva degenerării. Studii experimentale au arătat că Cerebrolysin acţionează ca un medicament pleiotropic, reproducând activitatea NGF şi BDNF-like împotriva cascadei patologice (antiexcitotoxic, antiapoptotic, inhibitor al neuroinflamaţiei reactive, reduce fosforilarea APP, amiloidoza cerebrovasculară şi patologia tau la şoarecii transgenici, prin modularea activităţii GSK 3β şi CDK 5). Este, de asemenea, prezent un efect multimodal, aceste molecule fiind capabile să exercite simultan atât un efect de neuroprotecţie, cât şi unul de neuroplasticitate şi, în plus, accelerează neurogeneza in vitro şi in vivo. Efectul general este îmbunătăţirea memoriei. Potrivit rezultatelor unui studiu clinic recent, terapia combinată: trofic (Cerebrolysin) + colinergic (Donepezil) poate avea beneficii clinice pe termen lung la pacienţii cu boală Alzheimer“.
    • Apolipoproteina E, colesterolul şi boala Alzheimer (dr. Angel Cedazo-Mínguez, Institutul Karolinska, Suedia): „O serie de observaţii genetice, in vitro, in vivo şi epidemologice au subliniat importanţa metabolismului colesterolului în modularea riscului de boală Alzheimer şi a riscului acesteia. Într-adevăr, gena majoră asociată cu forma sporadică cu debut tardiv de boală Alzheimer este alela ε4 a apolipropoteinei E (ApoE). ApoE este o proteină de transport a colesterolului. Studii in vitro au arătat că nivelul colesterolului extracelular poate modula proteina precursoare a amiloidului (APP). Prelucrarea şi clivajul APP prin β secretaze are loc în microdomenii bogate în colesterol în interiorul membranelor neuronale. A fost lansată ipoteza că modularea nivelului colesterolului neuronal poate avea un potenţial terapeutic în tratamentul bolii Alzheimer. În plus, descoperirea metaboliţilor de colesterol (27-OH-C şi 24-S-OH-C) sugerează că aceste molecule sunt mai mult decât subproduse ale metabolismului celular şi pot fi privite ca molecule de semnal importante pentru funcţionarea creierului normal şi pentru procese neurodegenerative, inclusiv boala Alzheimer“.
    • Deteriorarea cognitivă prodromală – o noţiune-cheie pentru managementul demenţei (conf. dr. Luiza Spiru): „Depistarea precoce a deteriorării cognitive prodromale (DCP) este crucială pentru ameliorarea simptomelor şi încetinirea ratei de înrăutăţire a lor. Uriaşul progres tehnologic susţine o dezvoltare fără precedent a detecţiei precoce a markerilor, în special moleculari (A beta 41-42, tau, ACE, vit. B12 etc.) şi imagistici (PET-scan, fMRI). Progresele actuale ştiinţifice şi tehnologice, precum şi principiile medicinii 3P (predictivă, preventivă şi personalizată) permit o perspectivă optimistă pentru managementul DCP“.
    • Impactul alterărilor barierei hematoencefalice în neurodegenerare (dr. Bogdan O. Popescu): „Expresia unor mutaţii ale genelor asociate cu demenţa la modele experimentale conduce la modificarea proprietăţilor barierei hemato-encefalice. Discontinuitatea BHE poate declanşa malfuncţionarea şi moartea neuronilor; patologia neuronală sau glială poate deteriora funcţiile BHE“.
    • Hipertensiunea, diabetul sau expunerea la nanoparticule atenuează eficacitatea neuroprotectivă a agenţilor terapeutici (prof. dr. Hari Shanker Sharma, Suedia): „Ştim încă destul de puţin despre rolul comorbidităţii (perturbări ale mediului intern, precum DZ, HTA), în relaţie cu influenţe ale mediului înconjurător (căldură, particule microfine) – ca factori modificatori ai bolii. De asemenea, nu se ştie cum aceşti agenţi pot interfera cu efectele neurofarmacologice ale agenţilor terapeutici utilizaţi pentru tratamentul acestor boli. Pentru a înţelege interacţiunile între factorii de mediu intern şi extern în afecţiunile cerebrale, am dezvoltat modele animale de HTA şi DZ, ca modulatori ai mediului intern; am standardizat modele animale pentru expunerea la căldură şi/sau tratamente cu nanoparticule, ca modulatori ai mediului extern. Utilizând o combinaţie a lor, am găsit că aceşti agenţi modificatori ai bolii (factori interni sau externi) pot influenţa considerabil patofiziologia leziunilor cerebrale şi magnitudinea eficienţei neuroprotectoare a agenţilor terapeutici la doze-standard. Aceste observaţii deschid un drum nou în cercetarea clinică şi/sau studii pe medicamente în viitor“.
    • Mecanismele patofiziologice ale durerii neuropatice (prof. dr. Ovidiu Băjenaru): „Durerea neuropatică este unul din cele mai deranjate aspecte la pacienţii cu boli neurologice cronice, uneori extrem de dificil de tratat, cu un impact negativ ridicat asupra calităţii vieţii, dar şi asupra neuroreabilitării. Înţelegerea biologiei şi patofiziologiei acesteia oferă o cale importantă pentru o abordare terapeutică eficientă. Sensibilizarea periferică şi centrală ce duce la dezvoltarea şi menţinerea durerii neuropatice este elementul-cheie în această reţea biologică complexă. Fenomenul este consecinţa perturbării mecanismelor celulare, mai ales în cornul posterior medular şi probabil în structuri localizate în trunchiul cerebral şi diencefal, în relaţie cu nucleii specifici din ganglionii bazali responsabili de comportamentul adaptativ la percepţia durerii. Date recente evidenţiază o plasticitate neuronală anormală şi o pierdere glială importantă în cornul posterior medular, ce duce la o activitate sinaptică anormală şi o transmisie neuronală a inflamaţiei pe căile durerii în sistemul nervos central şi periferic. Toate aceste evenimente moleculare şi celulare sunt ţinte potenţiale pentru anumite medicamente sau alte metode terapeutice în programul de neuroreabilitare a acestor pacienţi“.
    Programul ştiinţific a mai cuprins o serie de alte prezentări: • prof. dr. Philip Scheltens (Olanda) – Regândirea designului studiilor clinice în boala Alzheimerprof. dr. Amos Korczyn (Israel) – De ce am eşuat să găsim tratamentul pentru boala Alzheimer?prof. dr. Jakub Hort (Cehia) – Evaluarea riscului individual de boală Alzheimerprof. dr. Antonio Federico (Italia) – Boli neurologice rare – experienţa de la Sienaprof. dr. Raul Arizaga (Argentina) – Tulburările cognitive şi demenţa: căi şi bariere • prof. dr. Stavros J. Baloyannis (Grecia) – Filosofia demenţei • prof. dr. Pieter Voss (Olanda) – Sunt S100B şi GFAP buni biomarkeri ai leziunilor cerebrale traumatice moderate ai severe?prof. dr. Franz Gerstenbrand (Austria) – Măduva spinării şi tulburările neurologice: diagnostic şi tratament prof. dr. Alexandru V. CiureaNeuroprotecţia precoce şi recuperarea în leziuni cerebrale traumatice severeprof. dr. Klaus von Wild (Germania) – Health-Related Quality of Life după leziunile cerebrale traumatice la adulţi. Perspectiva neurochirurgilorprof. dr. Volker Hömberg (Germania) – Reabilitarea motorie: cum putem învăţa din ştiinţa fundamentală?  • dr. Tamás Z. Kincses (Ungaria) – Investigarea plasticităţii pentru dezvoltarea abordării neuroreabilităriiprof. dr. Heinrich Binder (Austria) – Conceptul de conştienţă în neuroreabilitaredr. Camille Chatelle (Belgia) – Conştienţa în comă.
*
    La încheierea lucrărilor, dl prof. dr. Dafin Mureşanu a declarat în exclusivitate pentru cititorii săptămânalului „Viaţa medicală“:
    „Scopul acestei manifestări este de a face cunoscute proiectele de colaborare existente; sunt proiecte de cercetare fundamentală, de cercetare clinică şi educaţionale. Ideea organizării a venit de la AŞM – din care fac parte –, al cărei preşedinte, dl acad. Laurenţiu M. Popescu, este preşedinte-ales al FEAM. În acest context, la prima ediţie a «Zilelor Creierului» ne-am întâlnit cu membri ai altor academii de ştiinţe medicale, precum şi cu parteneri din diverse proiecte. Este un prilej de apropiere şi de vizualizare mai bună a ceea ce facem. Temele au fost alese în funcţie de proiectele în derulare, atingând activitatea clinică, dar şi cercetarea fundamentală, care a constituit un segment important în economia evenimentului. Lectorii au fost mari personalităţi în domeniu şi amintesc doar câţiva: fondator de şcoală europeană – Franz Gerstenbrand; preşedintele Federaţiei Europene de Neuroreabilitare, Heinrich Binder; secretarul general al Federaţiei Mondiale pentru Neuroreabilitare, Volker Hömberg; vicepreşedintele European Brain Injury Society, Klaus von Wild; coordonatorul pe problema traumatismelor cerebrale la Federaţia Europeană a Societăţilor de Neurologie (EFNS) Pieter Vos; un alt participant important este prof. dr. Hari Shanker Sharma, de la Universitatea din Uppsala (Suedia), cu care, în cadrul SSNN, derulăm proiecte ambiţioase pe diverse teme: bariera hemato-encefalică, comorbidităţi şi influenţa lor asupra tratamentului neuroprotecţia pe modele animale şi în medicina translaţională.
    În ciuda unui deficit de percepţie, în România există încă ştiinţă şi cercetare. Pericolul este ca aceşti oameni, formaţi cu muncă şi cheltuieli enorme, să plece oricând, pentru că se pare că nu doreşte nimeni să-i reţină aici; este la fel de greu, dacă nu chiar mai greu decât în domeniul asistenţei medicale. Dacă o ţară nu vrea să-şi menţină şi să-şi dezvolte elitele, îşi va pierde identitatea. E păcat să priveşti instituţiile de cercetare ca pe o povară şi nu ca pe o mare oportunitate de a duce înainte ţara, de a promova imaginea ei.
    Cercetarea medicală de la noi, cu totul întâmplător şi prin eforturile anumitor oameni, se află într-o zonă bună, chiar decentă. Suntem limitaţi, desigur, de infrastructură. Există foarte multe oferte de absorbţie, invitaţii la lucru în străinătate. De ce oare sunt doriţi medicii şi cercetătorii români în alte ţări? Pentru că sunt neperformanţi, cum încearcă unii să spună? Sunt mii de doctori, zeci de cercetători de valoare care pleacă, din lipsă de speranţe, de perspective. Este trist…“
*
A doua ediţie a „Zilelor Creierului“ se va desfăşura între 2 şi 4 septembrie 2011, tema principală fiind Accidentele vasculare cerebrale.



 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.