Doctorul Gheorghe Chiriac, Gelu pentru cei apropiaţi, s-a născut la 9 ianuarie 1934 în comuna Ţepu, comună răzăşească cu oameni gospodari, ce făcea parte la acea vreme din judeţul Tecuci. 

Părinţii, Enache şi Catinca au fost binecuvântaţi de Dumnezeu cu șase copii, dintre care Gheorghe (Gelu) a fost cel de-al doilea. Astăzi, dintre cei şase, mai trăiesc doar patru. 

Clasele primare le urmează în comuna natală, comună cu o bogată tradiţie culturală şi spirituală, din care au plecat personalităţi importante ale arealului tecucean. 

Prietenul nostru, Gelu Chiriac, se mândrea că a văzut lumina zilei în localitatea de unde se trăgea şi marele folclorist Tudor Pamfile (1883-1921), cel care, în scurta-i viaţă de doar 38 de ani, şi-a servit cu cinste patria ca ofiţer în timpul Primului Război Mondial, dar a reuşit să adune pentru posteritate mare parte din tezaurul de tradiţii şi obiceiuri din zona natală. 

Doctorul Gelu Chiriac a făcut primii ani de învăţătură la şcoala din comună unde s-a evidenţiat ca un copil inteligent, harnic şi dornic de afirmare. Astfel că, pe baza rezultatelor foarte bune obţinute va putea să îşi continue studiile la Liceul de băieţi din Tecuci, pe care îl va absolvi în anul 1952. 

În gândurile exprimate cu ocazia aniversării a 125 de ani de existenţă a liceului, doctorul. Chiriac menţionează, cu respect şi admiraţie, corpul didactic de elită de la care a primit o instrucţie şi o educaţie de tip academic. Dintre dascălii de excepţie care i-au dat din lumina lor, evoca adesea, cu emoţie şi melancolie personalităţi precum: Iulia Gheorghiu, Ştefan Tomozei, Constantin Solomon, Alexe Alexinschi şi alţii, profesori din vremurile în care şcoala era ca o Catedrală iar cancelaria era Altarul acestei catedrale.

După terminarea liceului, urmează Facultatea de Medicină din Bucureşti pe care a absolvit-o în anul 1958, dobândind diploma de medic. 

Îşi exercită cu cinste nobila misiune, mai întâi la Cotoroaia şi Ghidigeni apoi la Umbrăreşti, unde o cunoaşte pe domnişoara Jeniţa Ignat, profesor de limba şi literatura română, împreună cu care îşi întemeiază o familie şi îşi făureşte o viaţă împlinită. 

După specializare, ocupă prin concurs postul de medic balneolog şi terapeut la spitalul municipal din Tecuci, de unde s-a pensionat în anul 2006. 

Serios, conştiincios, preocupat de autoperfecţionare, cu o experienţă bogată dobândită în numeroşii ani de practică medicală, doctorul Chiriac a uşurat suferinţa şi a îmbunătăţit calitatea vieţii unor mii de oameni care au venit la el căutând alinare.

Cei care i-au fost pacienţi îşi amintesc de comportamentul său cald şi apropiat, dar şi faptul că, de cele mai multe ori, plecau de la doctorul Chiriac nu doar cu o reţetă sau o recomandare medicală ci şi cu o stare mai bună indusă de o glumă sau o vorbă de duh. 

Aproape i-au fost mereu soţia, distinsa doamnă Jeniţa Chiriac, profesor de limba şi literatura română şi mulţi ani director al Şcolii Generale nr. 6 din Tecuci, dar şi cei doi fii, Sylviu şi Ovidiu.

Trecerea la cele veşnice a doctorului Gelu Chiriac lasă comunitatea tecuceană mai săracă cu un membru serios ancorat în viaţa urbei, un observator discret sau uneori revoltat de inconsistenţa lumii actuale. 

Rămas bun, prietene! Dumnezeu să te odihnească în pace, sub marea şi ocrotitoarea lui aripă! 

Îţi promitem că noi, prietenii şi pacienţii tăi, te vom păstra în sufletele noastre, iar când ne va fi dor, îţi vom aduce o floare şi vom trimite un gând către umbra spiritului tău, în locul unde ţi se odihneşte vremelnicul trup.

Şi ce încheiere poate fi mai potrivită, decât un crâmpei din spiritul tău, câteva strofe dintr-o poezie intitulată „Normalitate”, din volumul de versuri „Adevărul gol-goluţ”, apărut în anul 2009.

Sigur e că-n Univers 

Legile sunt respectate

Fără nici un mic demers,

Asta da, normalitate!

Intuitiv e presupus 

Că om cu om este egal

Când devenim praf sideral 

Acolo-n Cosmos, sus.

Din lumea noastră păcătoasă, 

Plecat la cer, gândeşte-aşa:

„Să bucur pe cei mulţi, aş vrea,

De critici literari nu-mi pasă!”

Prof. senior Virgil Pavel