Instituţie publică de interes naţional în domeniul cercetării știinţifice medicale și farmaceutice, Academia de Știinţe Medicale a trecut, în cei 87 de ani de la înfiinţare, prin multiple încercări, cea mai grea fiind desfiinţarea, în 1948.
Ca for știinţific naţional, Academia de Știinţe Medicale (AȘM) are drept obiectiv principal dezvoltarea știinţelor medicale și farmaceutice în scopul îmbunătăţirii stării de sănătate a populaţiei. În acest sens, instituţia este implicată în coordonarea activităţilor de cercetare știinţifică în domeniile de vârf ale biomedicinei fundamentale și aplicative, desfășurată în unităţile aflate în coordonarea sau în subordonarea Ministerului Sănătăţii ori a altor unităţi de profil.
După dispariţia (22 martie 2020) profesorului Mircea Ifrim, președinte, la acel moment, al Academiei de Știinţe Medicale, prof. dr. Mircea Beuran, vicepreședinte executiv al instituţiei, a fost ales să preia și atribuţiile de președinte al AȘM. Cu ocazia împlinirii a 87 de ani de existenţă a AȘM, am stat de vorbă cu acesta pentru a afla câte ceva din activitatea instituţiei pe care acum o coordonează.
Am fost ales să preiau și responsabilităţile de președinte al AȘM, dar nu sunt singur. Alături de mine am o întreagă echipă formată din membrii Biroului Executiv, ai Consiliului Știinţific, dar și președinţii filialelor din ţară. În această formulă și în parteneriat cu colaboratorii AȘM, elite naţionale și internaţionale, continuăm proiectele începute și încercăm să demarăm altele. Am reașezat proiectele care mergeau mai greu sau care au avut ceva probleme, am înfiinţat un departament de comunicare. De asemenea, am demarat o serie de conferinţe și mese rotunde, în care am angrenat întreaga comunitate academică din ţară și din străinătate, dar și colaboratori vechi sau mai noi, elite medicale naţionale și internaţionale, care au avut un cuvânt important de spus atât în pandemie, cât și legat de sănătatea planetei, sănătatea noastră.
Aș aminti aici proiectul AngioNet, implementat în 17 unităţi medicale din ţară, care are o valoare de circa 25 de milioane de euro. Proiectul s-a derulat în perioada 2017-2022 și a avut ca scop creșterea capacităţii de cercetare-dezvoltare a celor 17 unităţi, care să contribuie la stabilirea diagnosticului și ameliorarea tratamentului în afecţiunile cardiovasculare, cerebrovasculare, malformaţiilor în cardiologia pediatrică, anevrismelor, vaselor periferice, tumorilor. Acum urmărim extinderea proiectului la nivel naţional, conștienţi fiind de nevoia dotării unităţilor medicale din toate judeţele cu astfel de echipamente.
În prezent se află în derulare un proiect de cercetare – ARMIN –, cu finalitate în mai 2023, care vizează realizarea unei neuroproteze de antebraţ, echipată cu piele artificială și feedback senzorial pentru pacienţii cu membrele superioare amputate parţial. Neuroproteza îl va ajuta pe pacient să redobândească o parte din funcţiile și abilităţile care îi erau oferite iniţial de mâna sănătoasă. În acest proiect, AȘM lucrează în parteneriat cu Universitatea Politehnica din București, Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentruMicrotehnologie, Areus Technology SRL și University of South-Eastern Norway.
Avem deja depus spre finanţare la Ministerul Sănătăţii, în cadrul apelului deschis de propuneri de proiecte „Îmbunătăţirea accesului la servicii de sănătate în special pentru grupurile vulnerabile, inclusiv Romi” din cadrul programului „Provocări în sănătatea publică la nivel european” – Granturile SEE 2014-2021, în calitate de partener, un proiect cu titlul „Dezvoltarea unui model de prevenţie și intervenţie inovativ pentru pacienţii arși”. Sigur, mai sunt și alte proiecte, dar acelea sunt încă în stadiul de dezbatere.
Da, timpurile impun anumite schimbări, pe care ni le dorim și noi în modernizarea și flexibilizarea activităţii Au fost adunate propuneri de modificare a Legii nr. 264/2004 și a Statutului AȘM, dar fiind o perioadă atât de grea, încă nu am reușit mare lucru. Este în lucru un proiect privind Regulamentul de Organizare și Funcţionare al Filialelor AȘM și, totodată, dorim să definitivăm secţiile știinţifice de specialitate existente în Statut, alcătuite din membri ai AȘM. Aș mai adăuga faptul că încercăm să edităm, cât mai curând, al doilea volum al Enciclopediei Medicale, după ce am adăugat câteva capitole noi volumului existent. Volumul cel nou va apărea în formă digitală. Acestea sunt doar o mică parte din preocupările noastre, dar vă invit să ne fiţi alături în proiectele pe care le pregătim. Nu aș vrea să închei, însă, înainte de a ura redacţiei „Viaţa Medicală” multă sănătate, să rămâneţi publicaţia de referinţă a sistemului sanitar. La mulţi ani, plini de succese!
Academia de Știinţe Medicale fost înfiinţată în anul 1935 prin Legea nr. 91, aprobată de Senat și Camera Deputaţilor și apoi promulgată prin Decretul Regal nr. 176/1935. Acest fapt a fost posibil datorită eforturilor făcute de acad. Daniel Danielopolu, care a devenit secretar permanent al Academiei până în anul 1948, când instituţia a fost desfiinţată de regimul comunist.
După puţin peste două decenii, în anul 1969, prin Decret al Consiliului de Stat nr. 590, AȘM a fost reînfiinţată, având însă atribuţii scăzute în comparaţie cu legea promulgată de acad. Daniel Danielopolu.
După 1989, AȘM a fost reorganizată de acad. Ștefan Milcu, în calitate de președinte al acesteia, iar în anul 2004 prin Legea nr. 264 s-a restabilit situaţia din anul 1935. Actualmente funcţionează pe baza acestei legi și a Statutului aprobat prin H.G. nr. 1665/2004.
În prezent, AȘM se bucură de o veche colaborare cu Academia Naţională de Medicină a Franţei. În plus, face parte din structurile Federaţiei Europene a Academiilor de Medicină (FEAM) și InterAcademy Partnership. De menţionat că președintele FEAM este prof. dr. Ștefan Constantinescu, membru titular al AȘM.
În cadrul acestui proiect s-a dezvoltat o neuroproteză personalizată de antebraţ, echipată cu piele artificială și feedback senzorial pentru pacienţii cu membrele superioare amputate parţial. Neuroproteza îi va ajuta pe pacienţi să redobândească o parte din funcţiile și abilităţile ce erau oferite iniţial de mâna sănătoasă, prin mișcarea din nou a degetelor sau a palmei neuroprotezei. Pacientul va putea manevra din nou diferite obiecte, bazându-se pe reflexele mișcării și pe abilităţile de mișcare deja cunoscute, datorită legăturii directe cu sistemul nervos. Acest lucru îi va oferi oportunităţi de reintegrare socială, prin găsirea de locuri de muncă compatibile cu pregătirea profesională și educaţia dobândită înainte de amputarea braţului.
Tehnologia de fabricaţie a neuroprotezei include realizarea structurii mecatronice prin tipărire 3D, fabricarea interfeţelor neuronale și modulelor de robotică hardware și software avansate pentru neuroproteză. Proiectul se încadrează în domeniul medical, prin intermediul medicinei regenerative (conectarea fasciculelor nervoase din bontul pacientului cu biointerfeţele neuronale) și prin efectuarea de noi proceduri chirurgicale pentru implantarea biointerfeţelor.
În cadrul acestui proiect, au fost dotate cu echipamente de angiografie 17 unităţi spitalicești în care sunt situate centrele de cercetare AȘM, distribuite în mod echilibrat în cele opt regiuni de dezvoltare ale României. A fost creată și infrastructura IT pentru conectarea acestor centre la baza de date de cercetare.
Totodată, centrele au fost dotate cu echipamente complementare pentru investigarea pacienţilor incluși în studii, respectiv: patru ecocardiografe, două ecografe, sistem de ablaţie, sistem de investigare intravasculară, injectoare CO2, trei simulatoare pentru instruire, materiale consumabile specifice temelor de cercetare.
Tot în cadrul acestui proiect a fost înfiinţat un cluster, pentru creșterea competitivităţii în domeniul cardiovascular și oncologic, format din centrele de cercetare din cadrul proiectului, AȘM, trei societăţi profesionale, cinci universităţi, alte trei unităţi sanitare din sistemul public, două institute de cercetare publice, 15 IMM-uri.
Citiți și: După Marea Unire - Din presa vremii, despre contribuţia medicilor români
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
