În timp ce dilemele și controversele privind oportunitatea introducerii în școli a unei curricule pe tema educaţiei pentru viaţă sexuală persistă, industria pornografică a explodat în ultimii ani, având un impact devastator asupra tinerei generaţii.
Oamenii de știinţă atrag atenţia asupra modelelor de comportament și interacţiune interumană modelate de pornografie, dar mai ales asupra efectelor nedorite – creșterea violenţei sexuale, obiectualizarea femeilor, creșterea numărului violurilor și a relaţiilor sexuale „recreative” și experimentale, fără angajament și implicare emoţională, a traficului de persoane, prostituţiei și pornografiei infantile, eșecul modelului de familie tradiţională, ca să enumerăm câteva dintre consecinţele cele mai redutabile.
Odată cu evoluţia tehnologiei și a internetului, expunerea la materiale pornografice a luat amploare, modelând percepţiile și comportamentele contemporane.
Pornografia, definită în principal ca difuzarea unor reprezentări destinate stimulării și excitării sexuale, este acum mai ieftină și mai accesibilă decât oricând. La nivel global, industria pornografică proliferează exploziv, devenind tot mai sofisticată odată cu introducerea inteligenţei artificiale. Cu un profit anual de 24,9 miliarde de dolari în 2015, industria filmelor pentru adulţi își etalează valoarea, consumul, dar și succesul.
Conform unor date publicate recent, în anul 2016, oamenii au vizionat 4,6 miliarde de ore de pornografie pe un singur site (cel mai mare site porno din lume). Aceasta echivalează cu 524.000 de ani de consum porno. În același timp, erau vizionate alte 92 de miliarde de videoclipuri cu conţinut pornografic (o medie de 12,5 pentru fiecare locuitor). Dacă înţelegem cât de multă pornografie este consumată doar pe un singur site, am putea realiza că această problemă nu este cu nimic mai puţin decât o epidemie. Este oare și o problemă de sănătate publică sau de moralitate?
Aproape 60% dintre tinerii adulţi recunosc vizualizarea materialelor porno cel puţin o dată pe lună. Utilizarea pornografiei este prezentă la majoritatea categoriilor de vârstă, dar este deosebit de pronunţată în rândul adulţilor tineri. Considerată în trecut un apanaj al bărbaţilor, pornografia face ravagii și în rândul femeilor. Astăzi, 33% dintre femeile cu vârsta sub 25 de ani caută materiale cu conţinut pornografic cel puţin o dată pe lună.
Expunerea copiilor la conţinut necorespunzător și material explicit sexual, inclusiv pornografia, este o provocare critică a erei digitale. Studiile sugerează că impactul pornografiei asupra copiilor și tinerilor poate fi profund. Vârsta medie a primului act sexual este de 16 ani, dar cercetările din SUA arată că vârsta primei expuneri la pornografie prin internet este de 11 ani. Acest lucru indică faptul că minorii sunt expuși la materiale explicit sexuale sau hărţuire online înainte de a fi pregătiţi din punctul de vedere al dezvoltării pentru a înţelege și a se implica critic în vizionarea materialelor.
Datele sunt edificatoare: 93% dintre băieţi și 62% dintre fete sunt expuși pornografiei pe internet în timpul adolescenţei și 22% din cantităţile mari de pornografie consumate de minori sunt urmărite de copii sub 10 ani. Lipsa de implicare și de supraveghere parentală joacă un rol esenţial în aceste cifre alarmante. Statisticile spun că 61% din pornografie este urmărită pe telefonul mobil. Părinţii cred că instalarea unor programe de monitorizare este suficientă pentru a nu interzice accesul copiilor lor la pornografie. Dar pornografia de astăzi este la fel de mobilă ca telefoanele și tabletele noastre și poate fi consumată prin accesarea oricărei reţele WI-FI. Un sondaj din 2015 printre copiii britanici cu vârste cuprinse între 12 și 13 ani a descoperit că unul din cinci consideră că vizionarea pornografiei este un comportament normal, 10% dintre copiii din această grupă au simţit că sunt dependenţi de pornografie și 12% admit să facă parte dintr-un videoclip explicit sexual.
Potrivit statisticilor, 62% dintre adolescenţi și adulţi tineri au primit o imagine explicită din punct de vedere sexual. Între timp, 41% declară că au trimis, la rândul lor, cel puţin una, de obicei partenerului din acel moment. Femeile au mai multe șanse să trimită și să primească aceste imagini nud, probabil pentru că a devenit parte din ritualul de întâlnire și seducţie. Există o presiune imensă asupra femeilor tinere pentru a trimite fotografii de acest gen. Multe sunt ulterior șantajate, expuse cyberbullyingului sau hărţuirii, sau recrutate pentru reţelele de pornografie infantilă ori prostituţie.
Într-un studiu recent, peste jumătate dintre femeile tinere intervievate au declarat că au primit materiale indecente sau explicit sexuale, cum ar fi texte, clipuri video și materiale pornografice nesolicitate și nedorite. Femeile tinere au stabilit o legătură între acest comportament și utilizarea pornografiei violente și degradante și impactul său negativ asupra relaţiilor tinerilor. Știm că experienţele din copilărie și adolescenţă au o influenţă deosebit de puternică și pot influenţa dezvoltarea individului și viitoarea cale de viaţă. Contextul contemporan în care trăiesc tinerii include apariţia unor noi medii în care imaginile conţinând obiectualizarea și sexualizarea femeilor este obișnuită. Mulţi tineri accesează pornografia (inclusiv pornografia violentă) înaintea primei lor experienţe sexuale și acestea pot fi sursele lor principale de informare despre sexualitate și relaţii sexuale (36% dintre adulţii tineri urmăresc pornografia pentru a obţine sfaturi sau idei pe care le pot aplica propriilor relaţii sexuale). Acest lucru poate influenţa comportamentele, atitudinile și normele privind relaţiile intime. Tinerii au resimţit nevoia de educaţie în școli cu privire la pornografie, relaţiile de respect, incluzând hărţuirea online, bullyingul și impactul pornografiei. Activităţile de prevenţie realizate în școli pot întări capacitatea tinerilor de a-și crea identităţi sexuale sănătoase și relaţii intime respectuoase, egalitare.
Deoarece industria filmelor pentru adulţi a căpătat amploare și producătorii încearcă să împingă graniţele pieţei, natura pornografiei a devenit mai gravă, mai violentă și mai agresivă. Ceea ce a fost considerată pornografia aparent „soft” a fost integrată în cultura populară, iar pornografia hardcore a devenit din ce în ce mai normalizată pe internet.
O cercetare efectuată în 2007 a arătat că aproape 90% din scenele din videoclipurile pornografice constau în forme de agresiune fizică, în timp ce aproape jumătate conţineau agresiune verbală și 94% au arătat agresiune comisă împotriva femeilor. Imaginea de violenţă și comportamentul degradant în timpul sexului au potenţialul de a influenţa negativ atitudinile copiilor faţă de relaţiile, așteptările și normele sexuale.
Datele arată că un consum repetat de pornografie poate să inducă lipsa de satisfacţie faţă de numeroase aspecte ale sexualităţii. Partenerii din relaţiile stabile devin ţinta nemulţumirii sexuale. În mod specific, consumul de pornografie diminuează atracţia fizică, performanţele sexuale sunt considerate a fi mai puţin plăcute, curiozitatea sexuală și inovaţia în acest plan se estompează și afecţiunea devine absentă. Efectele legate de performanţa sexuală sunt cele mai puternice, deoarece au un impact profund asupra aspectelor emoţionale ale relaţiilor, fiind considerate inferioare etalonului prezentat în materialele pornografice.
Independent de efectele asupra percepţiei și evaluării partenerului, expunerea repetată la pornografie a determinat respondenţii să considere angajamentele sexuale ca fiind de tip recreativ, fără o implicare emoţională sau atașament – pentru propria bunăstare și fericire. Adoptarea unor astfel de valori poate fi privită ca rezultat direct al adaptării principalului mesaj al pornografiei: bucuria sexuală și extazul sunt accesibile partenerilor care abia s-au întâlnit, nu s-au angajat în vreun fel unul faţă de celălalt și care se vor despărţi în curând sau nu se vor mai vedea niciodată. Relaţia sexuală devine un scop în sine, egocentric, destinat satisfacerii propriilor plăceri. Constatările arată, de asemenea, că insatisfacţia sexuală cauzată de consumul de pornografie nu s-a extins la nemulţumirea faţă de chestiuni în afara relaţiilor intime. Pornografia pare să exacerbeze situaţia disfuncţională prin proiectarea unor parteneri ideali și a unor performanţe care nu sunt disponibile pentru mulţi. Se creează astfel un cerc vicios al cărui rezultat este perpetuarea insatisfacţiei și a nemulţumirii.
Nemulţumirea sexuală a femeilor consumatoare de pornografie a fost la fel de puternică precum a bărbaţilor. Clișeul că numai bărbaţii sunt atrași de erotic și că numai ei ar putea deveni dezamăgiţi de aspectul și performanţa sexuală a partenerilor de sex opus se pare că are nevoie de corecţie. 
Deși este recunoscut că femeile sunt mai puţin atrase de pornografie, cele care o consumă în mod regulat sunt la egalitate cu omologii lor de sex masculin privind schimbările perceptuale și dispoziţionale privind insatisfacţia faţă de partenerii de sex. În prezent, poate doar să fie speculat că nemulţumirea faţă de partenerii sexuali va instiga la căutarea altor condiţii care promit experienţe sexuale mai intense și mai plăcute. Cu toate acestea, căutarea oarecum nerealistă pentru parteneri mai mulţi și mai performanţi și gratificări mult mai mari este probabil să eșueze mai des și nemulţumirile vor prevala.
Consumatorii de pornografie fie își percep partenerii ca fiind deficitari, ineficienţi și inadecvaţi, fie pot deveni ei înșiși intimidaţi de acţiunile omologilor din filmele pornografice, considerându-se deficitari ca aspect și tehnică sexuală, vulnerabili și reticenţi în a-și urmări fericirea sexuală. Dominanţa perceperii deficienţelor partenerului inspiră la căutarea unor noi parteneri superiori și, probabil, a mai multor activităţi sexuale plăcute.
Pornografia nu este singurul gen de divertisment capabil să faciliteze nemulţumirea estetică faţă de sine sau faţă de partener. Dar numai pornografia detaliază experienţe fanteziste care, prin comparaţie, fac anostă viaţa sexuală normală. Numai ea arată experienţa acuplării cu mulţi parteneri, succesivi sau simultani, sau expune scene de sex perverse ori interzise. Și numai acest gen oferă specificităţi cum ar fi performanţe extreme ale femeilor sau euforia unor acuplări disproporţionate care determină partenerele să strige în extaz, probabil de durere. Experienţa sexuală a „normalilor” trebuie să fie palidă prin comparaţie, partenerii par prudenţi, insensibili, inhibaţi, frigizi și deficitari în dotare și îndemânare. Și cine, confruntat cu bucuriile sexuale prezentate încontinuu în pornografie și nicăieri altundeva, ar putea să-și ia în considerare viaţa sexuală ca fiind împlinită? De împlinirea umană nu mai vorbim, iubirea fiind un ingredient inutil și vetust.
Abordările actuale privind obiectualizarea sexuală a femeilor în cadrul pornografiei susţin temele subordonării și dominaţiei masculine, consolidând inegalitatea de gen în societate, care este cauza principală a violenţei împotriva femeilor. Portretizarea femeilor ca fiind obiecte sexuale menite să satisfacă, chiar și fără voia lor, fanteziile masculine, caracteristicile sexuale și fizice asociate cu performanţele și excitarea maximă le dezumanizează și le privează de celelalte caracteristici legate de caracter, însușiri sufletești și emoţionale, dreptul de opţiune. Conţinutul pornografic și sexualizarea femeilor consolidează hipermasculinitatea, trivializează și erotizează violenţa împotriva femeilor, ceea ce întărește și contribuie în continuare la atitudinile și percepţiile actuale care există faţă de femei. Această portretizare a femeilor consolidează opinia societăţii cu privire la rolul femeilor și la tratamentul adecvat faţă de femei.
Consumul de pornografie a fost asociat cu o probabilitate sporită de a comite agresiune sexuală, fapt care consolidează construcţiile patriarhale de masculinitate și feminitate. (Lim, 2016). S-a constatat că 88% dintre materialele pornografice conţin niveluri ridicate de agresiune verbală și fizică faţă de femei, asociate comportamentului sexual (Harkness, 2015). Această portretizare a femeilor în cadrul pornografiei contribuie la așteptările sexuale nerealiste ale băieţilor și bărbaţilor, condiţionează și socializează comportamentele nesănătoase pentru relaţiile și atitudinile partenerului intim faţă de femei, care încurajează comportamente coercitive și forţate ale tinerilor și contribuie la violenţa sexuală și cultura violului (Flood, 2007). Într-un sondaj online recent, s-a constatat că 51% dintre fetele australiene s-au simţit presate în a trimite fotografii sexuale personale online și 60% primesc fotografii, mesaje și videoclipuri nedorite (The Watch, 2016). Această formă de abuz este în creștere din cauza influenţei pornografiei și întărește contextul actual al violenţei
socioculturale împotriva femeilor.
Pornografia a devenit „ educatorul de sex” pentru tineri cu privire la sănătatea și educaţia sexuală. Având în vedere lipsa educaţiei de sănătate sexuală standardizată în cadrul curriculei naţionale, pornografia reprezintă un risc pentru sănătatea publică. Persoanele tinere nu recunosc că pornografia online este un domeniu de fantezie sexuală și, prin urmare, accesibilitatea încurajează mesajele nesănătoase de educaţie sexuală. Tinerii sunt mai susceptibili să privească pozitiv pornografia, în comparaţie cu femeile tinere, care o consideră nedorită și dezgustătoare și exprimă îngrijorare cu privire la influenţa porno asupra așteptărilor sexuale. Owens (2012) a constatat că pornografia le-a oferit tinerilor o înţelegere limitată în ceea ce privește intimitatea și conectivitatea socială și emoţională, care contribuie la atitudinile și comportamentele sexuale liberalizate.
Semnificativ, pornografia normalizează actele sexuale pe care multe femei le acceptă, deși nu se bucură și le pot percepe ca degradante, dureroase sau de tip viol (Crabbe, 2013). Vizualizarea de pornografie este asociată cu riscul de apariţie a afecţiunilor sexuale și poate avea efecte negative asupra imaginii și încrederii de sine (Crabbe, 2013). Alte preocupări legate de vizionarea pornografiei sunt practicile sexuale riscante, scăderea vârstei debutului sexual, lipsa măsurilor de protecţie și a contracepţiei, creșterea incidenţei BTS (boli cu transmitere sexuală), a sarcinilor nedorite la minore și a vulnerabilizării copiilor și tinerilor. Numeroase state își reconsideră politicile de protecţie a copiilor și tinerilor pentru a limita efectele acestei hidre. Alte state, alte poliţii, alte ministere și alte parlamente…
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
