Subiectul este readus în atenţie cu ocazia Săptămânii mondiale a alăptării, marcată anual în perioada 1-7 august de toate ţările membre ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Succesul alăptării constă în punerea copilului la sân imediat după naștere – chiar în prima jumătate de oră! Cu cât este pus mai devreme, cu atât secreţia lactată se instalează mai repede. Orice pui de mamifer, în natură, se instalează singur la sân după ce se naște și rămâne acolo cât vrea el. Simplul motiv că pune gura pe sân declanșează secreţia de prolactină, care stimulează secreţia lactată pentru masa următoare, și secreţia de oxitocină, pentru curgerea laptelui la suptul respectiv.
Susţinerea psihică a mamei de către personalul medical și familie este foarte importantă pentru a avea succes în alăptare și pentru a evita depresia postpartum. Psihicul mamei influenţează direct secreţia lactată și legătura mamă-copil.

Compoziţia laptelui variază cu vârsta și cu momentul mesei

Laptele matern este specific pentru fiecare copil și se pare că este diferit în funcţie de sexul nou-născutului. De asemenea, este diferit și în funcţie de vârsta de gestaţie a copilului. Astfel, laptele unei mame care a născut prematur este mai consistent decât cel al mamei care a născut copilul la termen. De aceea, prematurii alimentaţi la sân au greutatea, la vârsta de 1 an, de șapte-opt ori mai mare decât o aveau la naștere, pe când greutatea copilului născut la termen crește de doar trei ori.
Laptele primelor zile, colostrul, este puţin cantitativ, dar foarte consistent în calorii, proteine, anticorpi, celule albe etc. De aceea, administrarea laptelui praf în primele ore și zile după naștere reprezintă o greșeală, ea putând favoriza apariţia alergiilor la laptele de vacă.
După 2-3 zile, mama are un lapte de tranziţie, în cantitate moderată, dar și acesta este destul de consistent pentru a satisface necesarul copilului. Se recomandă ca până în a 14-a zi de viaţă, când mama are lapte de tranziţie, copilul să sugă la ambii sâni. După aceste două săptămâni, laptele este unul matur, mereu altul în timpul suptului. Laptele de început reprezintă apă și lactoză – echivalentul ceaiului/supei – și potolește setea, iar laptele de sfârșit este bogat în nutrienţi, proteine, lipide (calorii), vitamine, anticorpi, celule albe și numeroase elemente din microbiota mamei. Din acest motiv, după două săptămâni, copilul va suge un sân la o masă, pentru a-și lua tot ce are nevoie.
Laptele mamei este diferit și în funcţie de vârsta copilului: este într-un fel la o lună, în alt fel la 3 luni, la 6 luni, 1 an, 2 ani și chiar peste 2 ani și jumătate, vârstă la care două porţii de lapte de mamă asigură o treime din toate nevoile nutritive și de imunitate zilnice ale copilului.

Copilul suge cât și când vrea

Pentru a avea succes în alăptare, este esenţial ca micuţul să rămână în maternitate, lângă mamă, din primele ore de după naștere și să sugă cât și când vrea. În natură, niciun animal nu trezește puiul după ceas, la trei ore, să sugă și nici nu se mulge pentru a-i da laptele cu biberonul. Fiecare copil este unic și trebuie lăsat să mănânce atât cât vrea, fără a se încerca supralimentarea, fără a urmări diferite formule și grafice. Aici vorbesc despre copilul sănătos, născut la vârsta de gestaţie de peste 35 de săptămâni. Copilul născut între 32 și 34 de săptămâni poate suge mai des și putem face suplimentare până după a 34-a săptămână cu lapte matern muls.
Orice mamă poate alăpta gemenii în același timp, fără a avea nevoie de supliment. Dacă se administrează altceva decât sân, perturbăm acest mecanism ancestral de alăptare, iar copilul nu va mai suge la sân, pentru că laptele artificial îi curge singur pe gât, este mai dulce, bebelușul nu mai face efortul de a se alimenta, iar mama își pierde încrederea în ea, considerând că nu are lapte bun sau că nu are lapte suficient.

Reguli în sarcină și în alăptare

Nu există lapte matern de proastă calitate. Studiile au arătat ca mamele malnutrite din ţările africane au un lapte bun, dar în cantitate mai mică. Organismul scoate în laptele mamei tot ce este mai bun. Mama trebuie să fie susţinută de cei din jur să mănânce tot ce mânca înainte, excluzând produsele despre care știe că o balonează sau că îi declanșează alergii.
Este contraindicat fumatul în sarcină și în alăptare, deoarece interferează cu enzimele dependente de zinc și influenţează negativ creșterea copilului. Fumatul a peste zece ţigări pe zi în sarcină poate duce la nașterea unui copil dismatur, cu cel puţin 1 kg mai mic decât greutatea normală. În plus, copilul poate rămâne dependent de drog. Este contraindicat consumul de droguri de orice fel în timpul sarcinii, precum și de alcool, acesta putând avea efecte nefaste asupra dezvoltării creierului copilului. Băuturile carbogazoase produc balonarea mamei și copilului. De asemenea, cafeaua sau alte excitante nu sunt recomandate. Anumite medicamente – sulfamide și unele antibiotice – sunt contraindicate în primul și în ultimul trimestru de sarcină și trebuie administrate sub atenta îndrumare a medicului. În funcţie de patologia mamei și de tratamentele necesare acesteia, se vor găsi soluţii și moduri de administrare astfel încât mama să nu renunţe la alăptare decât atunci când nu există alternativă. În general, medicamentele primite se împart pe kg-corp al mamei, iar 1/10 trec în laptele matern. Deci, nu orice medicament va fi contraindicat mamei care alăptează.

Lapte praf?

Laptele de mamă acoperă toate nevoile nutritive ale bebelușului pentru un start bun în viaţă. Laptele praf este o soluţie de necesitate când mama are o problemă medicală sau nu dorește să alăpteze. Formulele de lapte praf trebuie alese de medicul curant în funcţie de vârsta copilului, greutate, toleranţă și terenul alergic moștenit. Anamneza legată de toleranţa lactatelor în familie este foarte importantă.

Beneficii pentru întreaga familie

Conform Food and Agriculture Organization (FAO), laptele de mamă este „standardul de aur în alimentaţia sugarului”, imitabil, dar inegalabil! El aduce beneficii pentru copil, mamă, familie:
■ Pentru copil, laptele matern este un aliment complet, adaptat nevoilor acestuia, având toate principiile alimentare necesare, cu un raport proteine/lipide/glucide de 1/2/4. Are anticorpi pentru toate bolile prin care a trecut mama, ajutând imunitatea copilului, precum și vitamine, minerale (Ca, Mg, Fier, Zn etc.), factori de creștere necesari creierului, ochilor, intestinului etc. Depozitele de fier în corpul copilului se fac în ultimele 2 luni de sarcină. Copilul prematur se naște cu rezerve mici de fier și necesită supliment de fier încă de la vârsta de 6 săptămâni. Fierul din laptele de mamă se absoarbe mai bine decât cel din laptele de vacă. Copiii alăptaţi necesită supliment de fier după 3 luni, iar de la 10 zile, vitamina D3.
■ Pentru mamă, alăptarea precoce previne hemoragia, prin contractarea uterului, scade riscul de cancer de sân, reduce riscul instalării unei sarcini precoce în perioada alăptării și, nu în ultimul rând, facilitează deplasarea mamei cu copilul.
■ Pentru familie, laptele matern este gratis, generând o economie importantă în buget, de 12.000-14.000 de lei în primul an de viaţă, costuri rezultate cu laptele praf, biberoanele, sterilizatoarele, pompele de sân etc. Laptele matern nu necesită prelucrare, nu contaminează mediul prin deșeuri, nu necesită transport și nici reclamă.