Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  PROIECTE  »  Dosar

Amorţeala laboratoarelor naţionale de referinţă

Viața Medicală
Dan Dumitru MIHALACHE joi, 21 noiembrie 2013
   Laboratoarele de referinţă joacă un rol central în detectarea, monitorizarea şi răspunsul în epidemii, precum şi în furnizarea dovezilor ştiinţifice pentru prevenirea şi controlul bolilor infecţioase.
   Raportul ECDC (European Centre for Disease Prevention and Control) – Core functions of microbiology reference laboratories for communicable diseases din 2010 – a identificat cinci funcţii esenţiale ale laboratoarelor de referinţă: diagnostic de referinţă, sursă de material de referinţă, consiliere ştiinţifică, colaborare şi cercetare (naţional şi internaţional), monitorizare, alertă şi răspuns.
   În România, în cadrul Institutului Cantacuzino, existau încă din 1921 laboratoare care făceau referinţe naţionale – în anul 1932, de exemplu, aici funcţionau 12 departamente, în principal axate pe producţie, unde se făceau şi investigaţii epidemiologice care erau cerute de epidemiologii din laboratoarele regionale (în număr de cinci la aceea vreme).
   La nivelul României, laboratoarele naţionale de referinţă (LNR) – care au început să fie statuate de Ministerul Sănătăţii (MS) doar din anul 1965 – asigură diagnosticul etiologic al bolilor transmisibile cu impact asupra sănătăţii publice. Activitatea lor a fost evaluată, în anul 2001, de OMS şi regândită cu sprijinul Oficiului din Lyon în cadrul „Programului pentru întărirea capacităţii laboratoarelor de detectare şi răspuns în bolile transmisibile“. În cadrul programului PHARE „Asistenţa tehnică pentru îmbunătăţirea sistemului de supraveghere epidemiologică şi control al bolilor transmisibile din România“ s-a finanţat, în perioada 2003– 2005, alături de Banca Mondială, o parte din investiţiile necesare dotării laboratoarelor. Ministerul Sănătăţii a acordat o cofinanţare care a asigurat o parte din fondurile necesare refacerii unui corp de clădire ce găzduieşte cea mai mare parte a acestor laboratoare.
   S-a realizat astfel o infrastructură modernizată, constând în echipamente de ultimă generaţie la acel moment, organizarea laboratoarelor şi a circuitelor, inclusiv pregătirea premiselor pentru implementarea unor proiecte ulterioare care au permis realizarea, în mare parte, a unui laborator cu nivel de biosiguranţă 3 pentru diagnosticul infecţiilor cu microorganisme înalt patogene.
   Activitatea LNR era subvenţionată până în 2005 de Ministerul Sănătăţii. În perioada anilor ’90, de exemplu, din bugetul alocat Institutului aproximativ 15% erau bani pentru LNR.
   După anul 2005 a intrat în vigoare o reglementare legislativă prin care ministerul nu mai putea subvenţiona activitatea centrelor/laboratoarelor de referinţă, finanţarea acestora făcându-se doar din prestaţiile solicitate şi efectuate pentru laboratoarele din ţară. Potrivit legii, MS nu mai putea susţine material instituţiile productive, Institutul Cantacuzino fiind considerat instituţie productivă. Tot atunci, Institutul a trecut în subordinea Institutului de Sănătate Publică (ISP), împreună cu tot ceea ce însemna politica de vaccinări.
   Două probleme s-au născut de aici.
   Prima: din lipsă de fonduri, laboratoarele judeţene au redus cuantumul solicitărilor pentru asemenea prestaţii, ceea ce a dus la colapsarea bruscă a activităţii Institutului, susţine dr. Viorel Alexandrescu, şeful Centrului Naţional de Gripă din cadrul Institutului. Laboratorul de referinţă pentru Salmonella primea înainte de 1989 aproximativ 15.000 de tulpini pe an pentru identificare, tipizare, caracterizare etc.. În ’90 încă se mai făceau 10.000 de tulpini pe an, dar peste vreo cinci ani numărul tulpinilor primite se redusese la 1.000 pe an. „Astăzi se primesc sub 800 pe an“, afirmă prof. dr. Marian Neguţ, fostul director la Institutului între 2003 şi 2005.
   A doua: pe lângă această cerere scăzută, achitarea contravalorii serviciilor deja efectuate de LNR a început să înregistreze întârzieri tot mai mari. Toate acestea au dus la instalarea unei pasivităţii în activitatea LNR.
   În prezent, din aproximativ 600 de angajaţi ai Institutului, 126 îşi desfăşoară activitatea în LNR. Astăzi există 11 laboratoare de referinţă. În cadrul acestora funcţionează şi centrele naţionale de referinţă pentru principalii agenţi etiologici ai bolilor infecţioase prioritare în România. Deocamdată există un singur asemenea centru, cel pentru gripă, dar un alt laborator, cel pentru rujeolă/rubeolă, funcţionează informal, nu şi oficial, ca centru naţional de referinţă.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.