Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  PROIECTE  »  Dosar

Bolile rare și medicamentele orfane

Viața Medicală
Prof. dr. Mihai NECHIFOR vineri, 12 martie 2021
Viața Medicală
Dr. Cristina GALEŞ vineri, 12 martie 2021

Deși în totalitatea lor, numeroasele boli rare afectează mai multe persoane decât o face cancerul, doar 5% dintre aceste boli beneficiază de tratament. Testarea unui medicament nou este îngreunată de numărul mic de bolnavi și de faptul că mulţi dintre aceștia sunt copii. Specialiștii propun însă soluţii.

Bolile rare pun numeroase probleme, de la pregătirea medicilor până la realizarea de medicamente eficiente pentru ele. Medicamentele destinate tratamentului bolilor rare se numesc medicamente orfane. Primul act normativ referitor la medicamentele orfane a fost adoptat în SUA, în 1983.

Rare, dar complexe

        Prima problemă în bolile rare este diagnosticul, apoi terapia. Aceste boli rămân adeseori nediag­nosticate. În prezent se apreciază că există între 350 și 400 de milioane de oameni în lume care suferă de una dintre cele aproximativ 7.000-8.000 de boli rare existente, multe dintre acestea fiind genetice (Global Genes, Rare diseases 2019). Cu toate că nu sunt des întâlnite, toate bolile rare afectează, în ansamblu, mai mulţi bolnavi la nivel mondial decât o face cancerul.

        O dificultate în ceea ce privește cunoașterea situaţiei exacte referitoare la bolile rare o constituie și diferitele definiţii ale acestora în diferite state. În Uniunea Europeană (UE), de exemplu, o boală rară este definită ca având o prevalenţă mai mică de 5 cazuri la 10.000 de locuitori. În general se apreciază, la nivel mondial, că această prevalenţă este de 40 de bolnavi la o sută de mii de locuitori, adică 4 cazuri la 10.000 de locuitori. În SUA însă, sunt considerare boli rare cele care afectează sub 200.000 de locuitori ai acestei ţări, iar în Japonia – sub 50.000 de locuitori ai ţării (Serge Cremers, Jeffrey Aronson 2017). Există și boli considerate ca fiind foarte rare sau „ultrarare” care afectează mai puţin de 1 la 100.000 de locuitori. Proporţia bolilor de cauză genetică în totalul bolilor rare este apreciată ca fiind în jur de 80%.

Ani până la stabilirea diagnosticului

        Din nefericire, există medicamente aprobate doar pentru un număr mic dintre aceste boli rare – se apreciază că în jur de 5% dintre ele beneficiază de o medicaţie modernă eficientă. Pentru unele dintre aceste boli, patogenia nu este clară, ceea ce face dificilă realizarea unui medicament. Chiar și atunci când există tratament, el se instituie cu întârziere, ca urmare a dificultăţilor de diagnostic. Unii autori afirmă că durata stabilirii unui diagnostic corect poate ajunge la 6-8 ani.

Testarea clinică, obstacol în punerea pe piaţă

        Punerea pe piaţă a unui medicament destinat tratamentului unor boli rare este dificilă. Unul dintre marile obstacole îl constituie greutatea de a face testarea în primele trei etape de testare clinică a medicamentului, din cauza numărului mic de bolnavi care pot fi înrolaţi într-un astfel de studiu la un moment dat. Acest fapt întârzie cu ani punerea pe piaţă a unor astfel de medicamente.

        Cu toată utilizarea unor metode statistice complexe, este cert că un număr prea mic de bolnavi pe care să fie testat medicamentul scade gradul de certitudine a utilizării sale eficiente și în siguranţă. Faptul că o proporţie ridicată dintre cei diagnosticaţi cu boli rare sunt copii face și mai complicată testarea premarketing a medicamentelor orfane, ca urmare a limitărilor existente în ceea ce privește includerea copiilor în studiile clinice vizând realizarea de noi medicamente. Unii autori consideră că trebuie acordată mai multă atenţie farmacoepidemiologiei medicamentelor orfane.

        Creșterea continuă a preţului medicamentelor orfane pune probleme sistemului de sănătate în toate ţările. Numărul relativ redus de utilizatori ai unui medicament orfan face ca toate cheltuielile legate de cercetarea și dezvoltarea unui astfel de medicament să fie distribuite pe un număr mai mic de forme farmaceutice și, implicit, să fie mai mari. Faptul că pentru multe boli rare nu există azi decât unul, maximum două medicamente eficiente deschide posibilitatea creșterii preţurilor acestor produse lipsite practic de concurenţa altor alternative terapeutice. La nivelul anului 2011, preţul cel mai mic de tratament per bolnav pe an cu un medicament orfan era de 1.251 de euro, iar preţul maxim a fost de 407.631 de euro, cu o medie europeană de 32.242 de euro per pacient pe an (Carina Schey 2011). De atunci, costurile au tot crescut.

Cele mai scumpe medicamente orfane

Actualmente, între cele mai scumpe tratamente cu medicamente orfane se situează terapia cu glicerol fenilbutirat pentru dezordini în ciclul ureei, care costă circa 793.000 de dolari pe an pentru un pacient, terapia cu alfa cerlipronaza pentru lipofuscinoza neuronală infantilă de tip 2, care costă 702.000 de dolari an pentru un copil și acidul carglumic pentru hiperamoniemia congenitală, care costă 585.000 de dolari pe an pentru un copil (Serge Cremers, Jeffrey Aronson 2017). Din totalul pieţei farmaceutice europene se apreciază că medicamentele orfane au reprezentat, la nivelul anului 2016, circa 4,6% iar această proporţie are tendinţă de creștere (desigur că actuala pandemie de COVID-19 a modificat și piaţa medicamentelor). Marea majoritate a autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor orfane este deţinută de companiile producătoare (93,7%), organizaţiile non-profit și de caritate deţin doar 1,7% dintre aceste autorizaţii, iar spitalele și universităţile deţin 2,3%. Restul autorizaţiilor (circa 2,8%) sunt deţinute de indivizi, proprietari privaţi ale autorizaţiilor. În acest context, statele au puţine pârghii de a influenţa preţul medicamentelor orfane. Un alt aspect este acela că prin cercetarea unor medicamente aflate deja pe piaţă s-a demonstrat că ele pot fi eficiente și în unele boli rare diferite de bolile pentru care au fost iniţial realizate. Există medicamente care au fost reautorizate în Europa de Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) și reprezintă circa 20% dintre toate medicamentele utilizate în terapia bolilor rare (medicamente orfane) (Elin Davies și colab. 2017).

Posibilă soluţie: negocierea preţului la nivel european

Pentru a se reuși achiziţionarea de medicamente pentru bolile rare la preţuri nu mici, dar suportabile pentru toate statele europene, Costa și colab. (2019) propun ca negocierea preţului acestora să se facă la nivel European, și nu individual, de fiecare ţară. Nu știm ce șansă de adoptare are o astfel de propunere și nici cât de interesate sunt toate ţările europene să o aplice, având în vedere marile diferenţe în ceea  ce privește capacitatea de plată care există între ţările UE, dar cert este că trebuie găsite soluţii pentru un acces cât mai larg la medicamentele orfane, și nu numai, în Europa.

Propuneri

Considerăm că în România este obligatoriu ca:

  • toate aceste medicamente pentru bolile rare să fie compensate 100% pentru toți bolnavii, indiferent de virstă;
  • de asemenea, ar fi necesar (după modelul finanțării de către Uniunea Europeană a realizării unui vaccin pentru COVID-19), să existe și o finanțare pentru realizarea de medicamente pentru boli rare. În această direcție, Uniunea Europeană a făcut un pas important prin programul FP7, prin care s-a alocat suma de 620 milioane de euro pentru circa 120 de proiecte de cercetare a bolilor rare și a medicamentelor orfane, dar acest efort trebuie continuat si amplificat. Spre deosebire de o epidemie, oricare ar fi ea, bolile rare sunt prezente permanent în societate, în toate țările;
  • screeningul genetic, necesar adesea pentru identificarea unor boli rare, ar trebui suportat în totalitate de către stat sau de către Casa de Asigurări de Sănătate;
  • efectele adverse ale medicamentelor orfane sunt prea puțin urmărite și raportate. Trebuie acordată mai multă atentie acestor efecte adverse, chiar dacă bolnavii sunt rari și foarte rari;
  • problema bolilor rare este de actualitate și de viitor și considerăm că trebuie să se acorde acestor boli o atenție mai mare în învătământul medical universitar și post-universitar. La fel și medicamentelor orfane.
Bibliografie
Enrico Costa , Arrigo Schieppati , Lucio Luzzatto , Giuseppe Remuzzi .Drugs for rare diseases: the blessing of being orphans. Recenti Prog Med 2019;110(5):221-229.
Tambuyzer E, Vandendriessche B, Austin CP, Brooks PJ, Larsson K, Miller Needleman KI, Valentine J, Davies K, Groft SC, Preti R, Oprea TI, Prunotto M Therapies for rare diseases: therapeutic modalities, progress and challenges ahead. Nat Rev Drug Discov. 2020;19(2):93-111.
Global Genes. Rare diseases. RARE facts. Global Genes https://globalgenes.org/rare-facts/ (2019)
Maryse Lapeyre-Mestre The challenges of pharmacoepidemiology of orphan drugs in rare diseases. Therapie 2020;75(2):215-220.
Trevor Richter , Ghayath Janoudi , William Amegatse, Sandra Nester-Parr .Characteristics of drugs for ultra-rare diseases versus drugs for other rare diseases in HTA submissions made to the CADTH CDR. Orphanet J Rare Dis 2018;13(1):15.
Elin H Davies , Emma Fulton , Daniel Brook , Dyfrig A Hughes .Affordable orphan drugs: a role for not-for-profit organizations. Br J Clin Pharmacol 2017 ;83(7):1595-1601
European Commission Inventory of Union and Member State incentives to support research into, and the development and availability of, orphan medicinal products: State of play 2015. http://ec.europa.eu/health/files/orphanmp/doc/orphan_inv_report_20160126.pdf
Serge Cremers, Jeffrey K Aronson . Drugs for rare disorders Br J Clin Pharmacol 2017;83(8):1607-1613
Richter T, Nestler‐Parr S, Babela R, Khan ZM, Tesoro T, Molsen E. Hughes DA; International Society for Pharmacoeconomics and Outcomes Research Rare Disease Special Interest Group. Rare disease terminology and definitions – a systematic global review: report of the ISPOR rare disease special Interest Group. Value Health 2015; 18: 906–914.
Carina Schey , Tsveta Milanova, Adam Hutchings.Estimating the budget impact of orphan medicines in Europe: 2010 – 2020. Orphanet J Rare Dis 2011;6:62.
http://ec.europa.eu/health/rare_diseases/policy/index_en.htm

Etichete: boli rare tratament medicament orfan

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.