Newsflash
Dosar

Ce efecte are poluarea cu pulberi (PM) asupra organismului uman: specialiștii INSP răspund

de Florentina Ionescu - ian. 14 2020
Ce efecte are poluarea cu pulberi (PM) asupra organismului uman: specialiștii INSP răspund

Doi specialiști din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), dr. Andra Neamțu și dr. Anca Moldoveanu, au răspuns întrebărilor noastre pe tema calității aerului și ne-au explicat care sunt efectele poluării cu particule (pulberi) în suspensie - PM - asupra organismului uman.

O rețea independentă de monitorizare a calității aerului din București a înregistrat la începutul acestei luni o depășire record a valorilor normale în ceea ce privește poluarea cu praf (particule în suspensie sau PM) în timpul nopții, după cum a scris HotNews.ro aici.

Potrivit jurnaliștilor, această rețea independentă a arătat o depășire de până la 667% (167 ug/m3) pentru poluarea cu PM 2,5 și 478% (239 ug/m3) pentru PM 10 la o stație de monitorizare amplasată pe bd. Barbu Văcărescu din București.

Ne-am propus, așadar, să aflăm ce efecte are asupra sănătății populației poluarea cu pulberi în suspensie și mai ales să înțelegem de ce în timpul nopții pot crește valorile poluării cu particule. Răspunsurile au venit din partea specialiștilor INSP, dr. Andra Neamțu și dr. Anca Moldoveanu

poluarea aerului in oras

Întrebați care ar fi cauzele apariției acestui fenomen (când poluarea cu particule în suspensie, adică poluarea cu praf, atinge valori impresionante în timpul nopții, în anumite zone geografice, așa cum s-a întâmplat în Capitală), experții INSP au spus că pot fi următoarele explicații:

  1. emisia de la o anumită sursă, suplimentar în timpul nopții a anumitor poluanți și/sau
  2. în funcție de anotimp, de condițiile meteorologice și de relief, poate să apară fenomenul de inversie termică.

Impactul poluării aerului asupra sănătății populației poate fi diferit, în funcție de natura poluantului, modul de expunere (acut sau cronic), de concentrația acestuia, mai spun specialiștii.

Poluarea cu pulberi (PM) a aerului și acțiunea lor asupra organismului uman

- Efectele poluării cu particule (PM) a aerului asupra aparatului respirator

Multă vreme s-a considerat că poluarea iritantă din aer (gazele iritante precum și particule) au efect doar asupra aparatului respirator. S-a considerat că factorii poluanți din mediu acționează asupra unui teren sensibilizat de factori endogeni, cum ar fi deficitul total sau parțial de alfa-1 antitripsină favorizând, astfel, apariția patologiei bronșice și, în mod particular, a emfizemului pulmonar, arată experții INSP. 

Citește și: România, o pată roșie pe harta poluării din Europa

 

Existența unui teren hiperreactiv (înnăscut sau dobândit) poate favoriza apariția crizelor acute de astm. Boala, ca atare, apare numai în condițiile prezenței unui teren atopic. De asemenea, expunerea la poluarea iritantă crește reactivitatea bolnavilor de astm la acțiunea poluanților alergizanți la care au sensibilitate crescută. 

efecte poluare plamani

Terenul hiperreactiv, în special la grupul de risc reprezentat de copii, favorizează apariția bronșitei cronice în copilăria mică (0-3 ani) și apariția BPOC-ului după 40 de ani, mai ales, în condițiile existenței unei expuneri profesionale sau/și a fumatului.

Expunerea la poluarea iritantă din aer favorizează o creștere a ratei mortalității generale și specifice respiratorii.

- Efectele poluării cu particule (PM) a aerului asupra aparatului cardiovascular

Influența poluării aerului cu poluanți iritanți, în special cu pulberi, dar și cu ozon, poate induce tulburări de conducție și repolarizare cardiacă, cu inducerea de tulburări de ritm de tipul bradicardie, tahicardie sau chiar fibrilație ventriculară cu evoluție spre deces.

De asemenea, poate induce inflamație pulmonară și sistemică cu agravarea aterosclerozei, cu creșterea vâscozității sângelui, generarea de tromboze și evoluție spre moarte subită, amintesc experții Institutului Național de Sănătate Publică.

Expunerea la particule de 2.5 μm (micrometri) în diametru poate duce la creșterea ratei mortalității respiratorii și cardiovasculare.

„Trebuie luate în considerare nu numai dimensiunile particulelor, ci și structura chimică a acestora. Astfel, prezența carbonului elementar, a carbonului organic, a amoniului, a clorului, a nichelui duce la creșterea ratei mortalității respiratorii și cardiovasculare. Prezența nitratului a demonstrat o puternică asociere cu mortalitatea generală și cu mortalitatea specifică cardiovasculară”, spun cei doi specialiști citați.

- Efectele poluării cu particule (PM) a aerului asupra aparatului digestiv

Dr. Andra Neamțu și dr. Anca Moldoveanu spun că ar putea fi luate în considerare mai multe mecanisme care ar putea explica impactul poluării aerului asupra intestinului. Pentru că sunt puține elemente care evaluează efectul poluării aerului asupra intestinului, mecanisme propuse spre analiză sunt extrapolate pornind de la cercetări asupra altor organe și sisteme, cum ar fi aparatul respirator și cardiovascular.

  • efectul direct al poluanților asupra celulelor epiteliale,
  • alterarea răspunsului imun,
  • efectul asupra microflorei intestinale.

- Relația dintre poluarea aerului, fumat și bolile inflamatorii intestinale

Fumatul este asociat cu apariția bolii Crohn, amintesc experții INSP, având un impact negativ asupra evoluției bolii. Spre deosebire de aceasta, colita ulcerativă apare mai frecvent la nefumători sau la foști fumători, iar evoluția bolii este influențată pozitiv de fumat.

Despre PM 10 și PM 2,5

Conform datelor oferite de specialiștii INSP, după modul de acțiune asupra organismului, poluanții din aerul ambiant sunt împărțiți în mai multe clase. Printre aceștia se află și poluanții iritanți (substanțele iritante). La rândul lor, aceste substanțe iritante se împart în două tipuri: poluanți iritanți gazoși și poluanți iritanți solizi. În privința celor de pe urmă, trebuie să reținem că substanțe iritante solide sunt pulberile iritante, adică PM 10, PM 2,5. 

poluare masina

Efectele pe care le are expunerea la poluarea iritantă

Conform INSP, grupurile populaționale cu sensibilitate mare în ceea ce privește expunerea la poluarea iritantă (grupurile de risc) sunt: copiii, bătrânii, bolnavii cu BPOC, astmaticii, sportivii și persoanele care fac exerciții în aer liber.

La modul general, efectele acute în expunerea la poluarea iritantă pot apărea în expunerea de scurtă durată la concentrații mari și foarte mari și induc următoarele manifestări: iritații oculare, iritații la nivel pulmonar, hipertrofie de celule caliciforme, hipersecreție de mucus, edem pulmonar acut toxic, deces.


Notă autor:

Sursa foto: pixabay.com

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe