Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  PROIECTE  »  Dosar

Cheia scăderii rezistenţei

Viața Medicală
Dr. Oana FALUP-PECURARIU joi, 27 noiembrie 2014
  Infecţiile acute de căi respiratorii superioare sunt de departe cea mai frecventă cauză de prescriere a antibioticelor în practica curentă. Multe dintre aceste afecţiuni sunt însă de etiologie virală. Prescrierea de antibiotice este de cele mai multe ori inutilă, expunând pacientul unor riscuri care nu se justifică, legate de efectele secundare ale antibioticoterapiei, dar şi prin prelungirea perioadei de convalescenţă a acestuia. Mai mult, este dovedită o legătură cauzală între utilizarea neraţională a antibioticelor şi rezistenţa la acestea. Prin urmare, cheia scăderii rezistenţei este însăşi prescrierea unei antibioticoterapii judicios adaptate afecţiunii.
  Rezistenţa la antibiotice are consecinţe extrem de importante, creând o presiune suplimentară asupra serviciilor de sănătate; riscu­rile imediate asupra pacienţilor sunt răspunsul slab sau chiar inexis­tent la antibioticele uzual utilizate şi creşterea morbidităţii şi a mortalităţii.
  Rezistenţa pneumococului la antibiotice a fost raportată în România în câteva studii, unele legate de portajul nazofaringian, altele legate de otitele medii acute la copil. Într-unul dintre primele studii multinaţionale, România avea o rată de rezistenţă la penicilină a pneumococului la 41% din tulpinile luate în studiu. Mai apoi, un alt studiu publica rate mari de rezistenţă la peste trei grupe de antibiotice la copiii din orfelinate la care predominau serotipurile 19A şi 23F, precum şi existenţa unei clone unice de pneumococ. Toate acestea au reprezentat o bază de cercetare de la care s-a plecat în studiile realizate de noi la Braşov. Portajul nazofaringian la copiii din Braşov* a arătat o rată de colonizare cu Streptococcus pneumoniae de 51%, cu un maximum la cei care frecventau colectivitatea. Cea mai mică rată de portaj s-a înregistrat la copiii examinaţi în urgenţă. Cele mai frecvente serotipuri au fost 23F, 19F, 6B, 14, cu 64% din izolate având rezistenţă la peste trei clase de antibiotice; 83% şi, respectiv, 18% din tulpini au prezentat rezistenţă la penicilină şi, respectiv, la ceftriaxonă, respectiv 40,5% şi 16% din totalul pneumococilor au fost înalt rezistenţi la penicilină şi ceftriaxonă; 67% din tulpinile luate în studiu erau rezistente la peste trei clase de antibiotice, iar rezistenţa la peste cinci clase de antibiotice s-a regăsit la 43% din tulpini. Marea majoritate a serotipurilor 6A, 6B, 14, 19A, 19F, 23F au prezentat rezistenţă la penicilină, iar serotipul 23F a prezentat rezistenţă înaltă la ceftriaxonă. Acoperirea vaccinală cu PCV7 şi PCV10 a fost de 80%, iar, dacă se ia în considerare PCV13, acoperirea urcă la 93%.
   În ceea ce priveşte otitele medii la copiii cu vârsta sub 5 ani**, la care s-a efectuat timpanocenteză sau care au prezentat otoree spontană, s-a demonstrat prezenţa pneumococului ca prim agent patogen, urmat de Haemophilus influenzae non-tipabil, Strepto­coccus pyogenes, Moraxella catarrhalis. Rezistenţa la antibiotice a fost înaltă şi în aceste cazuri, 93,8% din tulpinile de pneumococ fiind rezistente la penicilină şi 77,1% având valoarea CMI de peste 0,5 µg/ml la ceftriaxonă. Rezistenţa la trimetoprim-sulfametoxazol, eritromicină şi clindamicină a fost, în ordine, de 75, 58,3 şi, respectiv, 35,4%. Şi aici acoperirea cu PCV13 este de peste 90%.
  Toate aceste date impun măsuri urgente legate de administrarea judi­cioasă a antibioticoterapiei, dar şi de implementarea unei politici de vaccinare în rândul populaţiei pediatrice. Împreună, aceste două mă­suri vor determina scăderea rezistenţei la antibiotice în următorii ani.
  Credem că întreg corpul medical trebuie să cunoască importanţa prescrierii corecte de antibiotice, rolul acesteia în evoluţia afecţiunilor, dar şi impactul pe termen lung în privinţa rezistenţei pe care o creăm.
 
 

*Falup-Pecurariu O, Bleotu L, Zavarache C, Peled N, Anton O, Robu M, Falup-Pecurariu C, Rogozea L, Porat N, Greenberg D, Dagan R, Leibovitz E. Streptococcus pneumoniae nasopharyngeal colonization in children in Brasov, Central Romania: high antibiotic resistance and coverage by conjugate vaccines. Pediatr Infect Dis J. 2011 Jan;30(1):76-8
**Falup-Pecurariu O, Leibovitz E, Mercas A, Bleotu L, Zavarache C, Porat N, Dagan R, Greenberg D. Pneumococcal acute otitis media in infants and children in central Romania, 2009-2011: microbiological characteristics and potential coverage by pneumococcal conjugate vaccines. Int J Infect Dis. 2013 Sep;17(9):e702-6

 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.