Newsflash
Dosar

Cohorta pacienţilor seropozitivi care au ajuns la vârstă adultă

Cohorta pacienţilor seropozitivi care au ajuns la vârstă adultă

În anul 1989, în Romania s-a evidenţiat o epidemie dramatică de infecţie cu HIV la copii. În perioada iulie 1989 - decembrie 1990 s-au raportat 1.094 de cazuri pediatrice de infecţie HIV, reprezentând jumătate din totalul cazurilor din Europa.

Copiii cu vârsta sub 3 ani reprezentau 97% dintre cazuri, cei instituţionalizaţi 62% (1,2,3). Studiile epidemiologice au arătat că majoritatea copiilor s-au infectat cu HIV prin transmitere orizontală/nosocomial, prin intermediul echipamentelor medicale nesterilizate sau prin transfuzii cu sânge netestat în prealabil, ca accident epidemiologic (4,5). S-a constituit astfel așa-numita „cohortă românească” de copii infectaţi cu HIV prin transmitere parenterală, orizontal (4). Analiza filogenetică a secvenţelor nucleotidice ale izolatelor HIV-1 de la copii din România au demonstrat că virusul HIV-1 aparţine subtipului F (6).
VM 31, p.6 oameni

În următorii ani, în România s-au înregistrat progrese remarcabile în domeniul medical al gestionării infecţiei cu HIV, cât și în domeniul reglementărilor sociale. România are Program naţional de luptă anti-SIDA operaţional din 1998, care prevede organizarea sistemului de supraveghere, raportare, prevenire, monitorizare de către Comisia de specialitate a Ministerului Sănătăţii și Familiei, prin intermediul centrelor regionale înfiinţate în același an. Unul dintre cele nouă centre regionale de supraveghere și monitorizare a infecţiei cu HIV/SIDA este și Centrul Regional Mureș, căruia îi sunt arondate judeţele Alba, Bistriţa-Năsăud, Sibiu, Mureș.

Istoric local

În judeţul Mureș, primele cazuri de infecţie cu HIV s-au raportat în decembrie 1990. La acel moment au fost diagnosticaţi 46 de copii infectaţi cu HIV, cu vârsta cuprinsă între 6 luni și 3 ani, dintre care 36 (78,26%) de copii instituţionalizaţi și 38 (88,3%) aflaţi în stadiul SIDA. Anchetele epidemiologice au stabilit că infecţia cu HIV s-a transmis orizontal, nosocomial (7).
În acest context medical nou, confruntarea cu o boală necunoscută, extrem de complexă, diagnosticată iniţial la copii, în mare parte abandonaţi de familie, instituţionalizaţi, a impus înfiinţarea la Clinica de Boli Infecţioase I Tg. Mureș a unui compartiment pentru diagnostic, tratament și monitorizare a cazurilor cu infecţie HIV, cu un număr de 46 de paturi, care funcţionează și astăzi, asistat de personal medical pregătit în domeniul îngrijirilor pacienţilor seropozitivi și un cabinet-ambulatoriu de specialitate. Ulterior, cu sprijinul Comisiei Naţionale Multisectoriale SIDA și a factorilor de resort din Ministerul Sănătăţii și Familiei, s-au pus bazele Laboratorului de Biologie Moleculară, care asigură monitorizarea imunologică și virusologică a pacienţilor seropozitivi HIV din arealul nostru geografic.
De altfel, într-un interval de cinci ani, s-a înregistrat o creștere importantă a cazurilor de infecţie cu HIV. În anul 1995 au fost diagnosticaţi și declaraţi 193 de pacienţi infectaţi cu HIV/SIDA, dintre care 192 de copii și un adult. Studiile de biologie moleculară privind subtipul HIV-1 cu care au fost infectaţi copiii din arealul geografic Mureș au demonstrat prezenţa aceluiași subtip F – HIV-1 identificat la toate cazurile de infecţie HIV de pe teritoriul României (6,7).

VM 31, p.6 fig.1
Legendă: PLWH – persoane care trăiesc cu HIV (people living with HIV)
Figura 1. Evoluţia cazurilor de infecţie Coinfecţii HIV/SIDA în Centrul Regional Mureș


Primele terapii antiretrovirale cu zidovudină s-au instituit în anul 1995. În perioada 1997-1998 s-a implementat conceptul terapiei antiretrovirale combinate înalt active, HAART. În procesul complex de îngrijire a copilului și adultului infectat cu HIV, personalul medical a beneficiat de cursuri de formare profesională, de recomandările programului naţional și ale ghidurilor elaborate de specialiștii din România: ,,Managementul bolnavului cu Infecţia HIV” (E.O. Benea, A. Streinu-Cercel, Institutul Naţional de Boli Infecţioase ,,Prof. dr. Matei Balș”, București, 2001), „Manualul pentru îngrijirea copilului infectat cu HIV” (S. Petrea, M. Mărdărescu, L.M. Luminos, R. Drăghicenoiu, Gh. Jugulete, A. Vișan, O. Chirilă, București, 2002).
În anul 1998, la înfiinţarea Centrului Regional Mureș au fost în evidenţă activă 305 pacienţi cu HIV/SIDA, dintre care majoritatea – 272 (89,18%) – erau copii cu vârsta medie de 10 ani, iar 33 – adulţi seropozitivi.

VM 31, p.6 fig.2
Figura 2. Distribuţia pe sexe a cazurilor de infecţie cu HIV/SIDA din Centrul Regional Mureș


La 31 decembrie 2018, la Centrul Regional Mureș erau în evidenţă activă 476 de cazuri de infecţie cu HIV/SIDA, dintre care 9 au fost raportate la copii cu vârsta între 0 și 14 ani, 467 la persoane cu vârsta de peste 14 ani (7,8). Ponderea cea mai mare, de 163 de cazuri (34,24%), o au supravieţuitorii de lungă durată, copiii diagnosticaţi cu infecţie cu HIV la începuturile anilor ‘90, în prezent adulţi tineri cu vârsta între 25 și 29 de ani. Conform criteriilor actuale de clasificare, ei sunt în stadiul SIDA, cu o distribuţie pe sexe sensibil egală: 50,30% pacienţi de sex masculin, 49,96 % de sex feminin.
Monitorizarea și continuitatea îngrijirilor acordate pacienţilor seropozitivi se reflectă în ponderea celor cu restaurare imună și viremie ARN-HIV nedectabilă.
Dintre pacienţii români infectaţi cu HIV, monitorizaţi de noi, 60% au valori ale limfocitelor TCD4 >350 de celule/mm3, 52,2% au viremia ARN-HIV nedectabilă. Coinfecţiile HIV/HBV și HIV/TB au reprezentat comorbidităţile cele mai importante.

VM 31, p.6 fig.3
Figura 3. Statusul imunologic
VM 31, p.6 fig.4
Figura 4. Statusul virusologic
VM 31, p.6 fig.5

Figura 5. Coinfecţii

 

MOmentul actual

În contextul epidemiologic actual, ponderea importantă a cazurilor de infecţie cu HIV/SIDA la pacienţi tineri la vârstă activă, cu istoric îndelungat de infecţie HIV, aduce în atenţia noastră noi provocări. Ne confruntăm cu pacienţi seropozitivi cu aderenţă scăzută la tratamentul antiretroviral, justificată și de oboseală terapeutică, cu probleme de integrare socială, cu tinere seropozitive la vârsta fertilă care doresc să devină mame.
Eforturile s-au îndreptat spre prevenirea unui posibil nou val epidemiologic de infecţie cu HIV, acela al transmiterii verticale de la mamă infectată la copil. În acest scop, s-au aplicat prevederile Ordinului M.S. nr. 889/1998 – obligativitatea testării HIV a femeii gravide și recomandările Ghidului de management al nou-născutului și sugarului expus infecţiei cu HIV, recent actualizat (10). La Centrul Regional Mureș, începând cu anul 2006, au fost monitorizate 73 de gravide seropozitive HIV, dintre care 38 (52,05%) de paciente seropozitive din cohorta românească. S-au născut 98 de copii, dintre care patru au fost infectaţi vertical cu HIV, cu mame seropozitive neaderente la terapia antiretrovirală, două dintre acestea coinfectate în timpul sarcinii și cu TB.
În prezent, și în teritoriile aparţinând Centrului Regional Mureș, tiparul de transmitere a HIV s-a modificat. Cazurile noi de infecţii cu HIV/SIDA se confirmă la adulţi tineri, modul de transmitere principal fiind contactul sexual neprotejat heterosexual sau homosexual. În anul 2018 s-au raportat 19 cazuri nou diagnosticate cu infecţia cu HIV/SIDA. La Centrul Regional Mureș nu s-au diagnosticat cazuri de infecţie HIV la consumatori de droguri intravenoase (8,9).
Accesul la terapia antiretrovirală în România este universal, indiferent de valoarea gradului de imunodepresie. La 31 decembrie 2018, în Centrul Regional Mureș, primeau terapie anttiretrovirală 427 de pacienţi infectaţi cu HIV/SIDA, reprezentând 89,70% din totalul de 476 de pacienţi aflaţi în evidenţă (8,9).
Implicarea și efortul depus de personalul medical și socio-medical în procesul complex de management al pacienţilor infectaţi cu HIV/SIDA au reușit să menţină în viaţă un număr important de persoane aparţinând cohortei românești. Toate acestea, cu sprijinul pacienţilor, care au înţeles că aderenţa la terapia antiretrovirală și colaborarea cu personalul medical îi vor ajuta să depășească barierele medicale și psihosociale întâmpinate.


Notă autor:

1. Pătrașcu IV, Constantinescu SN, Dublanchet A: HIV-1 infection in Romanian children [letter]. Lancet 1990, 335:672
2. Hersh BS, Popovici F, Apetrei RC, et al.: Acquired immunodeficiency syndrome in Romania. Lancet 1991, 338:645-49
3. Hersh BS, Popovici F, Zolotusca L, Beldescu N, Oxtoby MJ, Gayle HD: The epidemiology of HIV and AIDS in Romania. AIDS 1991, 5 (suppl 2):S87-S92
4. Pătrașcu IV, Dumitrescu O: The epidemic of human immunodeficiency virus infection in Romanian children. AIDS Res Hum Retroviruses 1993, 9:99–104
5. Hersh BS, Popovici F, Jezek Z, et al.: Risk factors for HIV infection among abandoned Romanian children. AIDS 1993, 7:1617-24
6. Apetrei C, Necula A, Holm-Hansen C, Loussert-Ajaka I, Pandrea I, Cozmei C, Streinu-Cercel A, Pascu FR, Negut E, Molnar G, Duca M, Pecec M, Brun-Vezinet F, Simon F. HIV-1 diversity in Romania. AIDS. 1998; 12:1079-85
7. Claudiu I. Bandea, Artur Ramos, Danuta Pieniazek, Rodica Pascu, Amilcar Tanuri,Gerald Schochetman,and Mark A. Rayfield. Epidemiologic and Evolutionary Relationships between Romanian and Brazilian HIV-1 Subtype F Strains. Emerging Infectious Diseases,1995,3:91-3
8. Date DSP Mureș
9. http://www.cnlas.ro
10 Mariana Mărdărescu, Cristina Petre. Managementul Nou-Născutului și sugarului expus infecţiei HIV.Update 2019. Institutul Naţional de Boli Infecţioase ,,Prof. dr. Matei Balș”, București

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe