Newsflash
Dosar

Consulturi online

de Dr. Martin S. MARTIN - mai 20 2014
Consulturi online
   Dintotdeauna doctorii şi-au cerut reciproc părerea, atunci când aveau de a face cu situaţii dificile, când diagnosticul era în dubiu sau când evoluţia pacientului vira spre rău, în pofida tratamentului. Dar, în afara practicii rutiniere de a apela la părerea altui coleg, există o variantă formală: consultaţia pentru a doua opinie. Ea poate fi solicitată de bolnav, de familia sa ori de medicul responsabil pentru caz. Are anumite reguli şi un cod de etică şi – de cele mai multe ori – aduce un câştig care se răsfrânge asupra bolnavului şi medicului curant. Este un procedeu elegant al practicii medicale, care îmbogăţeşte atât pe cel consultat, cât şi pe cel care apelează la o părere nouă, proaspătă, bine intenţionată.
   Din punctul de vedere al bolnavilor, consultaţia pentru o a doua opinie este un drept şi ea trebuie solicitată în multe ocazii, dar mai ales când diagnosticul nu este clar, când bolnavului i se spune că suferă de o afecţiune care-i ameninţă viaţa, când sunt multiple probleme medicale şi nu este limpede care este principala cauză a suferinţei actuale, când tratamentul recomandat este riscant, discutabil sau experimental, când tratamentul aplicat nu dă rezultatele aşteptate într-un interval de timp rezonabil, când tratamentul recomandat este deosebit de scump şi când este indicată o operaţie de mare risc. Bolnavii mai sunt îndreptăţiţi să solicite un al doilea consult când suspectează un caz de malpraxis, când şi-au pierdut încrederea în medicul curant, sau când află că există o alternativă de terapie care nu le-a fost prezentată.   Odată consultat pentru o a doua opinie, în cazul unui bolnav internat, medicul trebuie să efectueze evaluarea şi să-şi exprime părerea în cel mai scurt timp, pentru a nu prelungi internarea sau întârzia aplicarea terapiei. El trebuie să explice limpede bolnavului care este motivul vizitei lui şi să evite cu stricteţe să facă orice aprecieri legate de diagnosticul şi tratamentul efectuat până la acea dată de colegul care l-a consultat. În documentele cazului, consultantul trebuie să detalieze datele lui de examen, concluzia diagnostică, să comenteze concordanţa sau divergenţa cu opinia medicului de caz şi să facă sugestii de tratament. Dar el nu trebuie să ceară analize sau să prescrie tratamente în foaia de observaţie şi în niciun caz nu trebuie să preia bolnavul, chiar dacă i se solicită asta de către bolnav sau aparţinători. Dacă e vorba de o consultaţie la un bolnav ambulatoriu, programarea acestuia trebuie făcută într-un termen scurt, atât cât e necesar pentru colectarea datelor existente.  Sunt situaţii în care a doua opinie este cerută fără a implica bolnavul, mai ales în specialităţi neclinice, aşa cum sunt anatomia patologică şi radiologia. Cu avantajele digitalizării medicinii, radiologii şi patologii utilizează frecvent consultarea unor specialişti reputaţi din alte centre, cărora le transmit imaginile prin varii căi şi instrumente: e-mail, telefoane inteligente, programe de transmitere a imaginilor complexe. O a doua opinie este, de asemenea, cerută frecvent în oncologie, chirurgie, terapie intensivă, boli imune, neuropsihiatrie şi evaluări pentru profesiuni speciale (aviatori, cosmonauţi, scafandri, mineri, sportivi de performanţă).
   Eric Topol, care se situează în avangarda medicinii wireless şi a revoluţiei tehnice din sănătate, crede că foarte curând se vor putea constitui grupuri internaţionale de specialişti, cărora li se va transmite prin cloud toată documentaţia cazurilor foarte dificile, astfel că ei vor putea ajuta la soluţionarea problemelor de la mare distanţă şi cu un câştig important de timp. Telemedicina va schimba şi alte aspecte ale practicii medicale. Astfel, un cardiolog pediatru dintr-un centru de referinţă va putea „examina“ de la distanţă un nou-născut cu o cardiopatie congenitală gravă, folosind stetoscopul electronic cuplat la computer, împreună cu datele de laborator, radiologie, ecocardiografie şi observaţie clinică, făcând posibilă diagnosticarea cazului şi stabilirea strategiei de tratament fără a fi nevoie de transportul bolnavului.
   În situaţiile care nu presupun o intervenţie de urgenţă, bolnavii externaţi pot astăzi să caute online centre şi specialişti care le pot oferi o a doua opinie. Mari instituţii medicale de prestigiu au format deja centre pentru a doua opinie, care îşi semnalează disponibilitatea şi încurajează bolnavii să li se adreseze, când simt că au nevoie de o confirmare.
   Medicina a avut, în fiecare epocă, intervenţii practicate în exces, cu indicaţii exagerate sau greşit aplicate. Motivele au pendulat între ignoranţă, mercantilism şi suficienţă. Aşa se face că, până nu demult, doctorii americani au practicat în cabinetele lor lobotomii, histerectomii, colecistectomii şi amigdalectomii. Şi astăzi, pe lista intervenţiilor practicate în spitale mai mult decât ar trebui sunt cateterismele cardiace diagnostice, angioplastiile coronariene, chirurgia coloanei vertebrale pentru durere cronică, histerectomiile, operaţiile estetice, intervenţiile de chirurgie bariatrică, unele procedee dentare şi multe altele. Nu rareori citim în presă despre fraude medicale care se bazează pe practicarea unor intervenţii inutile, numai pentru câştigul material. Multe, dacă nu toate aceste cazuri, ar putea fi prevenite prin folosirea pe o scară mai largă a consulturilor pentru o a doua opinie.
   Fără a consulta un alt medic, bolnavii contemporani au învăţat să verifice indicaţiile pe care le-au primit de la doctorii lor prin căutarea amănuntelor legate de situaţia respectivă pe internet. Acest autoconsult a primit numele de e-second opinion şi are meritul de a creşte gradul de informare a bolnavilor. E de dorit ca aceştia să ştie cum să identifice sursele de informaţie corecte şi să evite opiniile greşite sau exagerate.
   Consultaţiile pentru o a doua opinie sunt procedee de colaborare medicală, mijloace de a preveni erorile de diagnostic şi tratamentele greşite sau dăunătoare, metode de protecţie a bolnavilor şi forme de limitare sau eradicare a practicilor medicale necinstite şi frauduloase. Ele au şi capabilitatea de a educa, de a furniza exemple şi modele de eminenţă profesională şi de a aduce un beneficiu psihologic major bolnavilor în situaţii grave şi ameninţătoare. Pe medicii care apelează la acest tip de consulturi, îi ajută când se află în dubiu şi îi protejează de posibile acţiuni de malpraxis.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe