Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  PROIECTE  »  Dosar

Contra relativismului

Viața Medicală
Prof. dr. Mihai NECHIFOR vineri, 22 octombrie 2021

Inducerea ideii că vaccinul este un bine relativ, subminează campania de vaccinare și pune oamenii în pericol. CDC arăta ferm că vaccinurile anti-COVID sunt sigure și eficiente.

vaccin covid

Faptul că în ţara noastră s-au vaccinat în jur de 31% dintre cetăţeni, cifră cu mult mai mică decât media Uniunii Europene, pune în mod foarte dur problema decelării cauzelor profunde ale refuzului multor oameni de a se vaccina cu un vaccin gratuit.

În această direcţie, impactul media asupra convingerilor cetăţenilor (indiferent de gradul lor de școlarizare) a fost enorm. Au fost prezentate exagerat riscurile vaccinării, au fost discutate până la refuz cazuri izolate, fără nicio relevanţă statistică, iar unii au visat la televizor medicamentul fără niciun efect advers, în situaţia în care există în lume peste 4,7 milioane de morţi prin COVID-19.

Dacă ieșirile agresive contra vaccinării sunt bine cunoscute, dar și insuficient combătute, un fenomen nou, mai subtil și, cred eu, mai periculos pentru campania de vaccinare, este acela al relativismului.

Acesta constă nu în combaterea deschisă a vaccinării, ci în afirmaţii de tipul: „o fi vaccinul bun, dar eu nu am informaţii destul de convingătoare”, „este un vaccin experimental” (afirmaţie pe care eu nu am văzut niciodată vreun moderator de emisiune s-o combată, arătând că peste două miliarde de oameni s-au vaccinat deja), „este bun, dar nu la toată lumea”, „la ce-mi folosește vaccinarea, dacă imunitatea tot scade în timp” etc.

Acest relativism induce ideea că vaccinul este un bine relativ, când, de fapt, datorită uriașului raport beneficiu/risc, el este un bine cert foarte clar și temeinic demonstrat statistic în cazul COVID-19 (dar și în cazul altor vaccinuri).

În mintea tuturor ar trebui să fie clară ideea că vaccinurile
anti-COVID (toate cele utilizate în Uniunea Europeană și nu numai) sunt medicamente care au trecut toate etapele testării clinice necesare punerii pe piaţă și nu sunt în niciun caz produse experimentale.

Această aberaţie conform căreia vaccinurile anti-COVID sunt experimentale a fost repetată până la refuz de persoane care nu au înţeles cum se testează și cum se avizează punerea pe piaţă a unui medicament nou, persoane uneori cu cunoștinţe medicale, dar în alte domenii decât cele asociate vaccinării, însă mai frecvent fără nicio pregătire medicală, dar cu o agresivitate verbală ieșită din comun.

În Marea Britanie, din 51 de mii de morţi prin COVID-19 în perioada ianuarie – iulie 2021, numai 226 au fost vaccinaţi, deci persoanele nevaccinate mor în proporţie mult mai mare decât cele vaccinate. Acest lucru ar trebui spus cu tărie în orice emisiune televizată referitoare la vaccinarea populaţiei generale de peste 18 ani:

dacă nu mă vaccinez și fac boala COVID-19, am un risc de peste 200 de ori mai mare de a muri decât dacă aș fi vaccinat cu două doze de vaccin și aș face boala (la peste două săptămâni după ultima doză).

Discuţii inutile, pe subiecte complexe

Se cultivă un interes straniu faţă de mecanismul molecular de acţiune al vaccinurilor Pfizer și Moderna (mecanism bazat pe acţiunea ARNm-ului și neînţeles de mulţi), în loc de a se insista pe avantajele indiscutabile ale
vaccinării.

În ultimii 35-40 de ani de când se utilizează dozele mici de aspirină pentru reducerea agregării plachetare, nu am văzut nicio dezbatere televizată sau online și nicio luare de poziţie faţă de mecanismul de acţiune al dozelor mici de acid acetilsalicilic, despre balanţa prostacilină/tromboxan A2 etc. Asta, deși zilnic zeci de milioane de oameni utilizează dozele mici de aspirină pentru prevenirea infarctului de miocard, de exemplu. Același lucru este valabil și în cazul altor medicamente.

bolnav covid

Atunci, de unde provine această neobișnuită preocupare pentru mecanismele de acţiune ale vaccinurilor anti-COVID, atât în media online, cât și în cea scrisă, destinată publicului larg? Desigur, nu din subita creștere a interesului opiniei publice pentru complicatele mecanisme ale imunităţii umane, și nici faţă de evantaiul larg de modalităţi prin care medicamente diverse modifică această imunitate.

Utilizarea amplă, dar fără o înţelegere adecvată a acestor relaţii dintre vaccin, imunitate, efecte adverse, ca muniţie în lupta antivacciniștilor contra campaniei de vaccinare a Guvernului, colorarea discuţiilor publice cu enormităţi precum aceea a creșterii solzilor după vaccinare (aberaţie care ar fi trebuit criticată și ironizată pe larg în toată media) – toate acestea au făcut ca mulţi nehotărâţi să refuze vaccinarea și să ajungem, în momentul la care scriu, la peste 200 de morţi pe zi în România.

Mai recent au fost introduse în discuţia publică și aberaţii de tipul: „nu trebuie să ne comparăm cu ţări ca Marea Britanie, Israel etc., pentru că nu sunt în Uniunea Europeană sau pentru că au un PIB pe locuitor mult mai mare decât îl are România” (deși atât în ţara noastră, cât și în respectivele ţări vaccinarea este complet gratuită).

Cifre care nu sunt vehiculate

Nu se prezintă aproape niciodată faptul că reacţiile anafilactice severe la vaccinurile ARNm sunt foarte rare. Că, de exemplu, statistica făcută de Centrul de Control și Prevenire a Bolilor din SUA raporta 21 de cazuri
de anafilaxie la administrarea a 1.893.360 de prime doze de vaccin anti-COVID Pfizer-BioNTech (aceasta înseamnă cam 10-11 cazuri la un milion de persoane).

Un studiu randomizat făcut pe 30.420 de participanţi adulţi în 99 de centre din SUA (15.210 au primit placebo și 15.210 au primit două doze de vaccin Pfizer-BioNTech) a arătat că boala COVID-19 simptomatică
a fost confirmată la 185 dintre cei din lotul placebo și la numai 11 participanţi din lotul care a fost vaccinat (adică de 17 ori mai puţin).

Nu se amintește că au murit până în prezent 4,7 milioane de oameni din cauza COVID-19 și că probabil cifra este considerabil mai mare, pentru că în multe ţări există morţi ca urmare a COVID-19 care nu au fost niciodată diagnosticaţi și raportaţi ca atare.

Vaccine Adverse Event Reporting System, sistemul care funcţionează din 1990 în SUA și care colectează toate datele referitoare la efectele adverse ale vaccinurilor, a raportat că până la 26 august 2021, în această
ţară s-au administrat 350 de milioane de doze de vaccin ARNm și s-au înregistrat 6.968 de decese după vaccinarea anti-COVID (adică 0,0019%), fără a fi demonstrată o relaţie de cauzalitate, iar mortalitatea este considerată foarte mică în raport atât cu numărul de vaccinaţi, cât și cu numărul de decese după COVID-19 din SUA.

Desigur, niciun vaccin anti-COVID nu oferă o protecţie absolută (fapt corect indicat de firmele producătoare, care au estimat că vaccinurile Pfizer și Moderna sunt eficiente în 95% dintre cazuri), nu este și nici nu
poate fi complet lipsit de efecte secundare, dar este în mod absolut, și nu relativ, cea mai bună cale care există pentru a stopa epidemia, pentru a salva mii de vieţi în România și milioane la nivel mondial.

Combaterea pledoariilor antivacciniste

Desigur, nu este scopul acestui articol de a enumera toate greșelile, exagerările, enormităţile sau omisiunea voită a beneficiilor mari aduse de vaccinare, toate acestea făcute de antivacciniștii mai noi sau mai vechi. Scopul este de a atrage atenţia asupra necesităţii combaterii lor convingătoare și eficiente în toate împrejurările, indiferent de situaţia sau forma în care apar pledoariile antivacciniste.

Relativizarea vaccinării duce la costuri umane și materiale foarte mari, la mii de morţi evitabile, la mari costuri materiale, la supraaglomerarea secţiilor ATI (și lipsa paturilor în aceste secţii), la extenuarea personalului medical și la necesitatea tratării multor efecte ale COVID-19 după externarea din spital (de la astenie și depresie la fibroză pulmonară).

Trebuie să se explice faptul că siguranţa în utilizare a vaccinurilor anti-COVID este foarte mare, și NU relativă, proporţia efectelor adverse severe faţă de numărul total de vaccinaţi este foarte mică.

Corpul medical are datoria nu numai de a se vaccina, dar și de a combate activ antivaccinismul și orice tendinţă de relativizare a necesităţii de vaccinare și a beneficiilor vaccinării!

Orice discuţie despre vaccinare și vaccinuri nu trebuie să omită existenţa reacţiilor adverse, ci să sublinieze că raportul beneficiu/risc, raport ce există în orice practică medicală, este foarte mult în favoarea
beneficiului.

Citește și: Democraţie versus responsabilitate socială

Bibliografie
Shimabukuro T., Nair N. JAMA. 2021;325:780–781
Lindsey R Baden, Hana M El Sahly, Brandon Essink, Karen Kotloff, Sharon Frey, Rick Novak et al. N Engl J Med 2021 Feb 4;384(5):403-416
CDC Selected Adverse Events Reported after COVID-19 Vaccination Updated Sept. 27, 2021

Etichete: teoria relativismului mesaje antivaccinare benefcii vaccin covid vaccinare covid-19

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.