Medicii trebuie să aibă grijă ce alegeri alimentare fac atunci când sunt de gardă, pentru a nu se expune riscului de obezitate și pentru a nu-și pierde din credibilitatea pe care o au în fața pacienților.

Capacitatea medicului de a motiva pacienții să adopte obiceiuri sănătoase poate fi amplificată prin propagarea propriilor obiceiuri sănătoase*. Cu alte cuvinte, medicul trebuie să fie el însuși un exemplu pentru pacient. De exemplu, un studiu din anul 2000 a publicat câteva informații referitoare la credibilitatea pe care o au medicii, mai ales atunci când își dezvăluie obiceiurile sănătoase.

Două filmulețe educative despre îmbunătățirea dietei au fost create și apoi prezentate unor persoane dintr-o clinică de medicină generală din Atlanta, aflate în sala de așteptare.

În unul dintre filmulețe, medicul dezvăluie informații despre obiceiurile sale sănătoase în ceea ce privește alimentația și activitatea fizică, iar în imagini se poate vedea că pe biroul său se află o cască de ciclism și un măr. În celălalt filmuleț, însă, nu au fost incluse discuția despre obiceiurile sănătoase, mărul și casca de protecție.

Rezultatele obținute în urma acestui „experiment” simplu au arătat că persoanele din sala de așteptare care au vizionat primul filmuleț l-au considerat pe medic, în general, mai sănătos, percepându-l cumva ca fiind mai de încredere.

Acest medic i-a motivat mai mult pe privitori decât cel din al doilea filmuleț. Totodată, participanții l-au descris ca fiind mai credibil, motivându-i mai mult în privința schimbărilor din alimentație și activitatea fizică.

Beneficiile hranei corecte

Cu acest exemplu în minte și știind cât de importantă este credibilitatea medicului, am vrut să aflu de la un specialist în diabet, nutriție și boli metabolice în ce constă alimentația sănătoasă pentru profesioniștii din domeniul sănătății, în special pentru medicii care au gărzi și un stil de viață care nu le permite să ia mesele principale ale zilei în mod regulat (ca atunci când se află acasă).

Dr. Mihaela Posea, medic specialist în diabet, nutriție, boli metabolice, certificată de Federația Mondială a Obezității, care lucrează în Clinica Smart Nutrition, ne-a răspuns la întrebări și ne-a explicat ce se întâmplă cu organismul atunci când programul de lucru include și ture de noapte: „Calitatea actului medical este probabil mult mai bună în cazul în care nevoile primare – hrană, apă, somn – sunt îndeplinite. Cum somnul iese din discuție, rămâne să încercăm să ne luăm cât mai multe beneficii din alimentație”, explică medicul nutriționist.

Organizarea și respectarea unor strategii

Ceea ce mănâncă medicii în timpul turelor de noapte sau gărzilor ar trebui să fie alimente pline de vitamine și minerale, cu rolul de a menține energia necesară unui astfel de ritm „anormal” de lucru: „Deși necesită un timp «pierdut» pentru a ne organiza înainte de a intra în gardă, el este de fapt un câștig pentru organismul nostru. Altfel, dacă nu ne organizăm, suntem nevoiți să alegem dintre produsele pe care le găsim la magazinul cel mai apropiat, produse care aduc multe calorii, dar cu beneficii mici pentru sănătate”, a precizat dr. Mihaela Posea.

Iată câteva dintre strategiile pe care le recomandă medicilor:

• Intră în gardă cu mic dejun servit;

• Ia-ți o sticlă cu apă la tine și ține-o pe birou; așa vei putea să te hidratezi mai bine;

• Gândește-te de unde vei mânca mesele următoare și ce alegeri alimentare ai avea. Nu vei ieși mai câștigat din punctul de vedere al vitaminelor și mineralelor dacă ți-ai lua mâncare de acasă?

• Întreabă-te dacă poți mânca ceea ce primești de la bucătăria spitalului: sunt alimente prăjite, au legume, sunt surse de proteine și carbohidrați complecși?

Definiția alimentației de calitate

Specialistul în nutriție a punctat că nu există „alimente-minune” care să fie recomandate doar profesioniștilor din domeniul sănătății, prin prisma programului lor de lucru (gărzi și ore lungi de muncă).

Ținând, însă, cont de responsabilitatea pe care o au medicii, aceea ca actul medical să fie unul de calitate, dr. Mihaela Posea crede că alimentația corespunzătoare poate ajuta medicii în anumite privințe, mai ales dacă își alcătuiesc dieta din produse valoroase: „Alimentația de calitate înseamnă legume și fructe bogate în vitamine, carne slabă, pește, lactate, ouă, produse integrale – pâine, orez, paste. Ideal ar fi să putem respecta mesele principale, chiar dacă nu le luăm la orele obișnuite” .

Pentru că, de multe ori, timpul pe care îl are la dispoziție un medic în gardă pentru a mânca este foarte scurt și pentru că nu reușește să ia mesele principale, el poate apela la mai multe gustări rapide. Mihaela Posea recomandă cantități mici de fructe oleaginoase crude (nuci, migdale, fistic, caju, etc.), fructe proaspete, sticle mici de iaurt sau sana ori chefir, sandvișuri cu carne la grătar, cu pește sau cașcaval și legume.

Lista de priorități a medicilor

O alimentație neadecvată în timpul gărzilor poate avea efecte negative asupra organismului personalului medical, iar unul dintre marile riscuri este reprezentat de obezitate. Câteva dintre urmările posibile ale obezității sunt: dizabilitățile fizice, problemele psihologice, bolile cronice netransmisibile, precum cele cardiovasculare, diabet și cancer.

Din păcate, după cum ne-a mărturisit dr. Mihaela Posea, vede mulți colegi sau colege de breaslă cu exces ponderal, care au un stil necorespunzător de alimentație: „De multe ori, ne spunem «Nu am timp să fac mișcare sau să dorm cât mi-aș dori», «În gardă nu am când să mănânc» și parcă aceste lucruri le tot amânăm, cu speranța că le vom pune pe lista noastră de priorități.

Uneori, însă, nu mai ajungem acolo. Au existat cazuri de medici care au decedat în timpul gărzilor. Nu trebuie să uităm că luăm niște decizii care influențează speranța noastră de viață și că profesioniștii din viața noastră suntem noi”.

Puterea de a schimba obiceiurile greșite

Dr. Mihaela Posea a ținut să explice că medicii sunt o categorie diferită de persoane, tocmai pentru că și-au ales o meserie în care trebuie să le pese de oameni, mai ales că îi sprijină pe pacienți în momentele grele. Aceștia însă, nu trebuie să uite că în final, sunt și ei oameni, a subliniat dr. Mirela Posea:

„E bine să stăm un pic de vorbă cu noi, să ne întrebăm cât timp vom mai putea duce acest ritm de viață și ce ar trebui să se întâmple ca să îl schimbăm. Uneori, cum se întâmplă și în cazul unor pacienți pe care îi îngrijim, schimbarea survine doar după evenimente nefericite din viață: deces, diagnosticul unei boli grave. Am putea oare, noi, să nu ajungem în situația aceasta? E nevoie de un infarct miocardic pentru a găsi puterea necesară de ne schimba alimentația, activitatea fizică, somnul?”.