Newsflash
Dosar

Dieta în prevenția primară a dislipidemiilor

Dieta în prevenția primară a dislipidemiilor

Andra Gabriela Gheorghiță este medic rezident diabet zaharat, nutriție și boli metabolice

 
 
 
 
 
 
 
 
 

Florentina Radu este medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice și asistent universitar la UMF „Carol Davila” București

 

 
 
 
 
 
 
 
Gabriela Radulian este profesor la Disciplina Diabet, Nutriție și Boli Metabolice din cadrul UMF „Carol Davila” București, medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice și șefa Secției Diabet II din Institutul Național de Diabet Zaharat, Nutriție și Boli Metabolice „N. C. Paulescu” București

 

 
 
 
 
 
    Dislipidemia este unul din principalii factori de risc pentru boala cardiovasculară (BCV), astfel că prevenția sa – primară, secundară și terțiară – reprezintă trepte esențiale pentru managementul BCV.
    În ceea ce privește prevalența dislipidemiei, în 2006, studiul multicentric MESA (Multi-Ethnic Study of Atherosclerosis), ce a înrolat 6.814 de indivizi cu vârste între 45 și 84 de ani, fără BCV, a evidențiat o prevalență de 29,3% (1). Date recente relevă prevalențe ale dislipidemiei între 37,4 (2) și 65% (3), cu variații în funcție de vârstă, sex, etnie și regiune geografică. România, conform studiului PREDATORR, are o prevalență a dislipidemiei de 38,5% (4), dar, în Ghidul european din 2016 de prevenție a bolilor cardiovasculare în practica clinică, țara noastră apare cu risc crescut de BCV (5).
    În aceste condiții, strategiile legate de prevenția primară a dislipidemiilor constituie abordări eficiente de scădere a morbidității, mortalității, precum și a costurilor legate de patologia cardiovasculară. Optimizarea stilului de viață reprezintă baza prevenției primare, respectiv dieta hipolipidică individualizată, desfășurarea unei activități fizice regulate, controlul ponderal și renunțarea la fumat.
    Recomandările în privința activității fizice sunt de minimum 150 de minute/săptămână de exercițiu fizic aerob de intensitate moderată (30 de minute de cinci ori pe săptămână) sau de 75 de minute/săptămână de exercițiu fizic de intensitate ridicată (15 minute de cinci ori pe săptămână) sau o combinație între cele două tipuri de activități (5). Efectele exercițiului fizic asupra parametrilor lipidici la o activitate ce consumă 1.200–2.000 kcal/săptămână reprezintă o scădere a valorilor trigliceridelor (TG) cu 4 până la 37%, a LDL-colesterolului cu până la 7%, respectiv o creștere a HDLc cu 2 până la 8% (6–8).
    Dieta în prevenția primară a dislipidemiei trebuie să asigure controlul greutății (cu evitarea câștigului ponderal) și un aport echilibrat de nutrienți, în limitele necesarului caloric, cu un conținut scăzut de grăsimi saturate și un aport crescut de cereale integrale, fructe, legume și pește (5).
    Procentul din totalul energetic zilnic recomandat pentru lipide este de 25–30%, din care aportul de acizi grași saturați (AGS) nu trebuie să depășească 7%, restul proporției de lipide trebuie asigurat de acizi grași mono- (MUFA) și polinesaturați (PUFA) (9). Acizii grași mononesaturați, ce se găsesc în uleiul de măsline, uleiul de avocado, uleiul din alune, au efect de reducere a nivelurilor de LDLc și trigliceride (10). În ceea ce privește aportul acizilor grași polinesaturați, s-a observat că acizii omega-3 (din pește, nuci, soia) au acțiune hipocolesterolemiantă mai importantă decât acizii omega-6 (din uleiul de floarea soarelui). Administrarea de acizi omega-3 în doză de 2 g/zi a determinat o scădere a valorilor plasmatice ale TG cu 26%, iar în cazul utilizării a 4 g/zi, s-a obținut o diminuare cu 31% (11).
    Carbohidrații reprezintă aproximativ 50–60% din necesarul caloric zilnic, având drept surse alimentare principale cerealele integrale, fructele și legumele. În ceea ce privește existența unor diete cu un aport scăzut de glucide, studiile au evidențiat că acestea au un rol important în scăderea ponderală, precum și în menținerea efectelor benefice ale exercițiilor fizice susținute asupra metabolismului lipidic (12). Alte cercetări științifice au arătat că aportul crescut de carbohidrați se asociază cu un nivel mai scăzut de HDLc și ridicat de LDLc (13).
    Un rol important în intervenția nutrițio­nală îl au și fibrele alimentare – efectele acestora asupra fracțiilor lipidice variază în funcție de proveniența fibrelor: 0–18% în cazul fibrelor din ovăz, 3–17% pentru psyllium, respectiv 5–16% pentru pectine (14).
    S-a observat totodată că unele proteine, cum sunt izoflavonele conținute în soia, au un rol pozitiv asupra lipoproteinelor plasmatice (15).
    Policosanolii și polifenolii, regăsiți într-o multitudine de plante, fructe, legume, au fost menționați pentru efectele benefice asupra profilului lipidic; policosanolii scad LDLc cu 25% și cresc HDLc cu 10%, iar polifenolii reduc LDLc și TG cu 30%, respectiv 40% (16).
    Efectele hipocolesterolemiante ale fitosterolilor din uleiurile vegetale au fost confirmate de numeroase studii; astfel, consumul a 1–3 g fitosteroli/zi determină o scădere a LDLc de 5–15%, însă fără efect asupra HDLc și asupra trigliceridelor (16).
    Alicina este o substanță chimică din usturoi ce reduce sinteza și absorbția intestinală a colesterolului, studiile clinice evidențiind o reducere a colesterolului total între 9 și 16% (16).
   Consumul de agrișe aduce un aport important de berberină, substanță ce crește numărul de receptori LDL la suprafața hepatocitului, conducând la o scădere a colesterolului cu 29%, a trigliceridelor cu 35% și a LDLc cu 25% (16).
   O metaanaliză publicată în 2015 a arătat că aportul suplimentar de zinc la indivizi sănătoși a determinat o scădere semnificativă statistic a colesterolului total, a LDLc și a trigliceridelor (17). Și aportul de seleniu din dietă are efecte hipolipemiante, acesta diminuează nivelul plasmatic al colesterolului total și crește nivelul HDLc (18).
   În concluzie, dieta are un rol fundamental în prevenția primară a dislipidemiilor, luând în considerare efectele normolipemiante pe care această abordare nutrițională le aduce. Nutriția reprezintă o formă practică de prevenție care poate fi aplicată tuturor indivizilor, fiind adresată mai ales celor cu risc crescut de dislipidemie, respectiv boală cardiovasculară.
 

Notă autor:

Bibliografie

1. Goff DC Jr et al. Dyslipidemia prevalence, treatment, and control in the Multi-Ethnic Study of Atherosclerosis (MESA): gender, ethnicity, and coronary artery calcium. Circulation. 2006 Feb 7;113(5):647-56

2. Qi L et al. Prevalence and Risk Factors Associated with Dyslipidemia in Chongqing, China. Int J Environ Res Public Health. 2015 Oct 26;12(10):13455-65

3. Rodriguez CJ et al. Dyslipidemia patterns among Hispanics/Latinos of diverse background in the United States. Am J Med. 2014 Dec;127(12):1186-94.e1

4. Popa S et al. Prevalence of overweight/obesity, abdominal obesity and metabolic syndrome and atypical cardiometabolic phenotypes in the adult Romanian population: PREDATORR study. J Endocrinol Invest. 2016 Sep;39(9):1045-53

5. Piepoli MF et al. 2016 European Guidelines on cardiovascular disease prevention in clinical practice: The Sixth Joint Task Force of the European Society of Cardiology and Other Societies on Cardiovascular Disease Prevention in Clinical Practice (constituted by representatives of 10 societies and by invited experts)Developed with the special contribution of the European Association for Cardiovascular Prevention & Rehabilitation (EACPR). Eur Heart J. 2016 Aug 1;37(29):2315-81

6. Durstine JL et al. Blood lipid and lipoprotein adaptations to exercise: a quantitative analysis. Sports Med. 2001;31(15):1033-62

7. Kelley GA et al. Aerobic exercise and lipids and lipoproteins in patients with cardiovascular disease: a meta-analysis of randomized controlled trials. J Cardiopulm Rehabil. 2006 May-Jun;26(3):131-9

8. Kelley GA, Kelley KS. Effects of aerobic exercise on lipids and lipoproteins in adults with type 2 diabetes: a meta-analysis of randomized-controlled trials. Public Health. 2007 Sep;121(9):643-55

9. Bays HE et al. National Lipid Association Annual Summary of Clinical Lipidology 2016. J Clin Lipidol. 2016 Jan-Feb;10(1 Suppl):S1-43

10. National Institutes of Health. Third report of the National Cholesterol Education Progran Expert Panel on Detection, Evaluation and Treatement of High Blood Cholesterol in Adults (ATPIII). NIH Publication 01-3670

11. Roth EM. ω-3 carboxylic acids for hypertriglyceridemia. Expert Opin Pharmacother. 2015 Jan;16(1):123-33

12. Kaviani M et al. The effect of consuming low- versus high-glycemic index meals after exercise on postprandial blood lipid response following a next-day high-fat meal. Nutr Diabetes. 2016 Jul 4;6(7):e216

13. Ma Y et al. Association between carbohydrate intake and serum lipids. J Am Coll Nutr. 2006 Apr;25(2):155-63

14. Houston MC et al. Nonpharmacologic treatment of dyslipidemia. Prog Cardiovasc Dis. 2009 Sep-Oct;52(2):61-94

15. Radulian G et al. Terapia medicală nutrițională în dislipidemii. Managementul nutrițional în diabetul zaharat, bolile metabolice și alte patologii. Vol. 1. Editura Universitară „Carol Davila”, București, 2016

16. Barbagallo CM et al. Role of nutraceuticals in hypolipidemic therapy. Front Cardiovasc Med. 2015 May 11;2:22

17. Ranasinghe P et al. Effects of Zinc supplementation on serum lipids: a systematic review and meta-analysis. Nutr Metab (Lond). 2015 Aug 4;12:26

18. Chen C et al. The association between selenium and lipid levels: a longitudinal study in rural elderly Chinese. Arch Gerontol Geriatr. 2015 Jan-Feb;60(1):147-52

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe