Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  PROIECTE  »  Dosar

Douăzeci de ani de insuficiență cardiacă în România: o perspectivă epidemiologică

Viața Medicală
Prof. dr. Cezar MACARIE luni, 6 noiembrie 2017

Cezar Macarie este profesor de cardiologie la UMF „Carol Davila” București și medic primar cardiolog la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. dr. C. C. Iliescu” București.
A fost președintele Societății Române de Cardiologie.

 

 

     Cunoașterea epidemiologică a insuficienței cardiace la începutul secolului nostru era limitată. Majoritatea datelor epidemiologice proveneau din SUA. Studii de anvergură în Europa, în domeniu, lipseau. În România, informațiile privind epidemiologia sindromului erau și mai sărace. Puținele date existente atunci se refereau la frecvența insuficienței cardiace în cazuistica de spital. Lipseau datele de epidemiologie descriptivă a insuficienței cardiace. Metodologia după care s-au efectuat aceste studii nu era standardizată.
     Primul studiu epidemiologic care s-a desfășurat după o metodologie unanim admisă pe plan internațional pentru studiile populațio­nale a fost „Studiul românesc de prevalență a insuficienței cardiace în populația arondată medicilor de familie în București” (1). Studiul a fost inițiat și realizat de Societatea Română de Cardiologie cu sprijinul Ministerului Sănătății. El s-a desfășurat în perioada septembrie 2001 – ianuarie 2002. A fost un studiu populațional transversal de determinare a prevalenței insuficienței cardiace într-un eșantion populațional selectat randomizat și apoi standardizat la populația de peste 35 de ani arondată medicilor de familie din sectorul 3 al Bucureștiului. Prevalența standardizată a insuficienței cardiace în populația sectorului 3, obținută prin standardizarea lotului de studiu la populația sectorului 3, a fost de 4,76% (4,95% pentru bărbați și 4,63% pentru femei). În afară de prevalență, s-au obținut informații privind caracterele demografice, clinice, electrocardigrafice, ecocardiografice și biologice ale populației cu insuficiență cardiacă. De menționat că, la vremea aceea, studiul românesc de prevalență a insuficienței cardiace a fost primul din țările Europei de Est.
     Un alt studiu inițiat de Societatea Română de Cardiologie a fost „Epidemiologia descriptivă a insuficienței cardiace în spitalele din România” (2). A fost un studiu descriptiv al caracteristicilor pacienților cu insuficiență cardiacă internați în secțiile de cardiologie și medicină internă din România, care s-a desfășurat în perioada aprilie 2005 – aprilie 2006. Pacienții care au avut la internare diagnosticul de șoc cardiogen sau edem pulmonar acut nu au fost incluși în studiu. Înrolarea pacienților s-a făcut în 27 de secții de cardiologie și 20 de secții de medicină internă selectate randomizat din 427 de spitale din țară. Lotul studiat a cuprins 6.721 de pacienți având diagnosticul principal la externare de insuficiență cardiacă. Studiul s-a desfășurat după un protocol unic. Principalele rezultate ale studiului: etiologia ischemică (60,1%) și cea hipertensivă (52,8%); clasa funcțională III NYHA (45%); fibrilația atrială (47%); peste 32% din pacienți aveau FEVS < 40%, iar BRS a fost prezent la 8,7% din pacienți. În ceea ce privește tratamentul recomandat de ghiduri, 52% din pacienți primeau beta-blocante; 67,9% luau inhibitori ai enzimei de conversie și 52% blocanți al receptorului mineralocorticoid. Doar 19,7% din pacienți primeau asocierea celor trei medicamente! Durata medie de spitalizare a fost de 8,59 zile (7,5 zile la cardiologie și 9,5 zile la medicină internă), în timp ce rata de mortalitate intraspitalicească a fost de 1,6%.
     Studiul SHAPE (Study of Heart failure Awareness and Perception in Europe) (3), desfășurat între aprilie și iulie 2002 în Franța, Germania, Italia, Olanda, Polonia, România, Spania, Suedia și Marea Britanie, a selectat prin randomizare 7.958 de subiecți care trebuiau să răspundă la o serie de chestionare privind insuficiența cardiacă. Rezultate: deși 79% din respondenți au auzit despre insuficiența cardiacă, doar 3% au putut să identifice boala din descrierea simptomelor și semnelor clinice. Doar 29% credeau că semnele și simptomele respective sunt expresia unei boli severe, iar 34% din respondenți credeau că insuficiența car­diacă este o consecință a procesului de îmbătrânire; 9% din respondenți credeau că costurile sociale ale insuficienței car­diace sunt mai mari decât cele pentru cancer, HIV sau diabet. Răspunsurile nu au fost semnificativ diferite de la o țară la alta. Ele au arătat că conștientizarea în populația Europei a importanței insuficienței cardiace ca problemă de sănătate publică este scăzută.
     Registrul român de insuficiență cardiacă acută (The Romanian Acute Heart Failure Syndrome Registry) (4) a avut drept scop evaluarea epidemiologiei, caracteristicilor clinice, managementului și evoluției intraspitalicești a unei populații alcătuite din 3.224 de pacienți cu insuficiență cardiacă acută înrolați consecutiv în 13 unități spitalicești din România și urmăriți timp de 12 luni. Principalele rezultate: FEVS medie a fost de 37,7% ± 12,5%; medicația bazată pe dovezi a fost la externare de 56% pentru beta-blocante, 66% pentru IECA și 54% pentru antagoniștii receptorului de mineralocorticoizi. Mortalitatea de toate cauzele în spital a fost de 7,7%.
     Din anul 2011, Societatea Română de Cardiologie participă la programul „ESC-HF long term registry” inițiat de Societatea europeană de cardiologie, care urmărește dinamica parametrilor epidemiologici ai insuficienței cardiace în țările membre ale ESC. Acest registru a reconfirmat existența a două entități clinice distincte în ceea ce privește prognosticul la un an, practic ipostaze în care se regăsesc pacienții cu insuficiență cardiacă – pacienții cu IC cronică văzuți în practica ambulatorie și pacienții cu IC acută văzuți în cursul spitalizării. Similar cu restul țărilor europene, în România, mortalitatea la un an a fost semnificativ mai mare la pacienții spitalizați (22,4%) comparativ cu pacienții cu IC cronică (6%).
Bibliografie

1. Macarie C, Chioncel O. Studiul românesc de prevalență a insuficienței cardiace în populația arondată medicilor de familie din România. Progrese în Cardiologie. vol. II

2. Macarie C et al. Epidemiologia descriptivă a insuficienței cardiace în spitalele din România. Progrese în Cardiologie. vol. II

3. Remme WJ et al. Public awareness of heart failure in Europe: first results from SHAPE. Eur Heart J. 2005 Nov;26(22):2413-21

4. Chioncel O et al. The Romanian Acute Heart Failure Syndromes (RO-AHFS) registry. Am Heart J. 2011 Jul;162(1):142-53.e1

5. Chioncel O et al. Characteristics of patients with heart failure from Romania enrolled in - ESC-HF long-term (ESC-HF-LT) Registry. Rom J Cardiol. 2015;25(4)

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.