Endoscopia digestivă a înregistrat un progres enorm în ultimul deceniu, atât în ceea ce privește diagnosticul, cât și tratamentul bolilor gastrointestinale. Una dintre cele mai inovatoare tehnici endoscopice este reprezentată astăzi de ecoendoscopie. Aceasta este o combinaţie între endoscopie digestivă și ecografie, ce permite identificarea, descrierea, stadializarea, dar și prelevarea unor probe bioptice din formaţiuni tumorale localizate la nivelul pancreasului, tractului gastrointestinal, mediastinului posterior sau retroperitoneului.

În plus, ecoendoscopia se poate utiliza pentru evaluarea căilor biliare și a veziculei biliare, în vederea identificării unor calculi obstructivi, a unor malformaţii anatomice sau a unor mase tumorale. Foarte rar, această investigaţie endoscopică se poate utiliza pentru aspirarea de lichid pleural sau peritoneal, dar și pentru evaluarea imagistică și obţinerea unor probe de ţesut din formaţiuni tumorale rectale sau perirectale.

        Probele bioptice se pot obţine prin două metode:

• Puncţie aspirativă cu ac fin ghidată ecoendoscopic (EUS-FNA, EUS-guided fine needle aspiration), ce presupune puncţionarea leziunii sub ghidaj ecografic, urmată de aspirarea de celule sau de fluid pentru examen citologic;
• Biopsia cu ac fin ghidată ecoendoscopic (EUS-FNB, EUS-guided fine needle biopsy) ce presupune puncţionarea leziunii sub ghidaj ecografic, urmată de obţinerea unor probe de ţesut ce vor fi trimise ulterior către laboratorul de anatomie patologică, în vederea examenului histopatologic și stabilirii unui diagnostic cert.

Rol terapeutic

        Ecoendoscopia a fost dezvoltată iniţial în scop diagnostic, dar a câștigat rapid și un important rol terapeutic. Astfel, în prezent, ecoendoscopia se poate utiliza pentru drenarea unor colecţii lichidiene pancreatice, tratamentul leziunilor chistice de la nivelul pancreasului, terapia localizată a unor tumori pancreatice, dar și pentru tratamentul leziunilor subepiteliale gastrointestinale și a varicelor gastrice. Ecoendoscopia permite tratamentul paleativ al durerii refractare din cancerul pancreatic avansat, prin neuroliza plexului celiac. Această tehnică implică injectarea de anestezic local (xilină) sau de alcool absolut la nivelul fibrelor neuronale, în vederea ablaţiei acestui ţesut și întreruperii căilor de transmitere a durerii. Utilizarea ecoendoscopiei în scop terapeutic permite evitarea unor intervenţii chirurgicale ce implică riscuri mult mai mari.

Pregătirea pacientului

Pregătirea pacientului pentru ecoendoscopie este similară endoscopiei digestive superioare. Astfel, înainte de procedură pacientul necesită un repaus alimentar de aproximativ opt ore. Pacientul trebuie să întrerupă complet ingestia de lichide cu aproximativ patru ore anterior efectuării investigaţiei.

De asemenea, în cazul în care acesta are indicaţie de puncţie bioptică, este necesară acordarea unei atenţii deosebite utilizării de medicamente antiagregante plachetare și anticoagulante, din cauza riscului de sângerare – se recomandă întreruperea administrării de antiagregante plachetare cu cinci zile anterior efectuării ecoendoscopiei, în absenţa unor contraindicaţii.

În cazul în care pacientul se află sub tratament anticoagulant oral, se recomandă înlocuirea acestuia cu o heparină cu greutate moleculară mică cu cinci zile anterior efectuării ecoendoscopiei, administrarea fiind întreruptă cu 12 ore anterior procedurii.

Contraindicaţii

        Contraindicaţiile ecoendoscopiei sunt limitate: pacienţii care nu pot tolera sedarea sau anestezia generală, pacienţii instabili hemodinamic, cu anomalii ale testelor de coagulare (trombocite ≤50.000/microL, INR>1,5). Pacienţii cu obstrucţie gastrointestinală (de exemplu, o stenoză duodenală secundară compresiei extrinseci dată de o tumoră cefalopancreatică) pot efectua ecoendoscopie, dar explorarea endoscopică se va limita la zona proximală obstrucţiei.

        În concluzie, ecoendoscopia este o investigaţie minim invazivă, sigură, utilizată atât în scop diagnostic, cât și terapeutic. Introducerea acestei investigaţii în clinicile din România a condus la ameliorarea morbi-mortalităţii pacienţilor cu afecţiuni digestive, prin diagnostic precoce și management terapeutic modern.