Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  PROIECTE  »  Dosar

Efectele adverse ale medicației anti-COVID

Viața Medicală
Prof. dr. Mihai NECHIFOR vineri, 18 decembrie 2020

În contextul epidemiologic actual şi sub presiunea creșterii zilnice a numărului cazurilor de COVID-19 la nivel mondial, efectele adverse ale medicamentelor utilizate în terapia infecţiei cu SARS-CoV-2 au fost mai puţin discutate.

Terapii cu risc de aritmii cardiace

Atenția, în această perioadă, a fost canalziată mai mult către eficienţa medicamentelor utilizate în infecţia cu SARS-CoV-2  şi vindecarea pacienţilor. Însă cunoașterea, observarea şi raportarea acestor efecte adverse sunt necesare chiar și în condiţiile actuale. Efectele adverse semnalate în diferite studii referitoare la medicamentele utilizate în terapia COVID-19 sunt diverse, dar acestea nu trebuie să fie omise sau subestimate.

Grein J şi colab., într-un articol publicat în 2020, au arătat că în cazul terapiei cu remdesivir au fost înregistrate efecte adverse la 60% dintre pacienţii cu forme medii și grave de COVID-19. Cele frecvente au fost: rash-ul cutanat, creșterea nivelului unor enzime hepatice, fibrilaţia atrială, diareea, hipotensiunea arterială, iar cel mai sever efect advers înregistrat a fost sindromul de disfuncţie multiplă de organ. De asemenea, au fost semnalate şi reduceri semnificative ale funcţiei renale, iar reacţiile adverse au fost mai severe la pacienţii care au necesitat ventilaţie invazivă.

Clorochina și hidroxiclorochina, dar şi asocierea clorochinei cu azitromicina (de asemenea utilizată în terapia anti-COVID) prelungesc intervalul QT şi cresc riscul de dezvoltare a unei fibrilaţii ventriculare sau de apariţie a unei aritmii de tipul torsada vârfurilor. American Heart Association (AHA) a inclus clorochina şi hidroxiclorochina pe lista medicamentelor care au un efect toxic direct asupra miocardului. Favipiravir și lopinavir/ritonavir determină de asemenea prelungirea intervalului QT şi pot cauza apariţia torsadei vârfurilor.

Azitromicina, un antibiotic antibacterian binecunoscut şi destul de folosit în infecţiile bacteriene, a fost utilizată în asociere cu hidroxiclorochina și în tratamentul infecţiei cu SARS-CoV-2. Referitor la rolul azitromicinei, există mai multe puncte de vedere: unii autori afirmă că ar exista un efect antiviral direct al acesteia, însă alţii consideră că ar fi utilă doar în infecţiile bacteriene asociate bolii COVID-19. În practică, eficienţa împotriva SARS-CoV-2 a azitromicinei a fost redusă.

Citoliza hepatică și SARS-CoV-2

Lopinavir/ritonavir afectează funcţia hepatică şi pot crește nivelul enzimelor hepatice. Incidenţa raportată a acestui efect advers variază în literatura de specialitate, dar este de remarcat că într-un studiu făcut la Wuhan a ajuns la 55% (Cai şi colab. 2020). Trebuie avut în vedere în permanenţă că acest efect advers se asociază disfuncţiei hepatice determinate de infecţia cu SARS-CoV-2. În studii realizate la Shanghai, jumătate dintre pacienţii cu COVID-19 internaţi prezentau un nivel crescut al transaminazelor anterior iniţierii terapiei cu antivirale.

Unifenovir este un puternic inhibitor de CYP3A4. Acesta poate influenţa farmacocinetica unor medicamente metabolizate de către acest citocrom. Medicamentul nu scurtează timpul de negativare a testelor la bolnavii infectaţi cu SARS-CoV-2 şi nu crește prognosticul celor infectaţi (Lian N şi colab. 2020).

Tocilizumab şi sarilumab (inhibitori sau antagoniști ai IL-6 care au fost autorizaţi în SUA pentru terapia mai multor afecţiuni, printre care și arterita cu celule gigante) au fost utilizaţi uneori în terapia pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19. Nu au prezentat efecte proaritmice şi nu au agravat insuficienţa cardiacă.

Fără a fi medicaţie specifică împotriva  SARS-CoV-2, corticosteroizii au fost destul de frecvent utilizaţi în terapia anti-COVID. Prezintă un puternic efect antiinflamator, însă s-a dovedit că reduc clearance-ul viral al SARS-CoV-2, prelungesc durata de spitalizare şi reduc imunitatea (Arabi YM şi colab., Xingsheng Hu şi colab. 2020).

Asocierea interferon-ribavirină a fost de asemenea utilizată în tratamentul infecţiei cu SARS-CoV-2. Această asociere nu s-a dovedit eficientă, deoarece rata mortalităţii la 90 de zile a crescut după utilizarea sa. Interferonul singur (sau asociat cu alte medicamente) se utilizează în continuare în terapia pacienţilor cu COVID-19. Studiile clinice au arătat că interferonul poate stimula expresia receptorilor pentru enzima de conversie a angiotensinei 2 (ACE2) şi în acest fel poate favoriza pătrunderea virusului în mai multe celule şi diseminarea infecţiei în organism (Zhuang MW şi colab. 2020).

Creșterea nivelului unor enzime hepatice ca efect secundar al medicaţiei anti-COVID sau secundar acţiunii virusului reprezintă un element important pentru evoluţia bolii. Un nivel ridicat al alanin aminotransferazei și al lactatdehidrogenazei se asociază cu o scădere semnificativă a clearance-ului viral.

Concluzii

  • Efectele adverse ale medicaţiei utilizate trebuie diagnosticate precoce și tratate.
  • Urmărirea apariţiei unor efecte adverse hematologice, enzimatice, neurologice, psihiatrice etc. este obligatorie.
  • Este important diagnosticul diferenţial între afectarea virală şi un posibil efect advers al medicamentelor utilizate.
  • Opţiunile terapeutice permit înlocuirea medicamentelor care au produs efecte adverse, iar acestea trebuie raportate, communicate şi publicate. Astfel specialiștii pot contribui la optimizarea tratamentului pacienţilor cu COVID-19 din întreaga lume.
  • Chiar și după apariţia vaccinurilor, vom mai avea de tratat pacienţi cu SARS-CoV-2 pentru o perioadă de timp greu de estimat.

 

Bibliografie
1. Türsen Ümit, Belma Türsen Belma, Lotti Torello Cutaneous side-effects of the potential COVID-19 drugs. Dermatol Ther. 2020 May 1;e13476
2. Grein J et al. Compassionate Use of Remdesivir for Patients with Severe Covid-19.N Engl J Med. 2020 Apr 10: NEJMoa2007016
3. Cai Q , Huang D, Ou P et al. COVID-19 in a designated infectious diseases hospital outside Hubei Province, China. medRxiv 2020: 02. 2017.20024018. DOI: 10.1101/2020.02.17.20024018
4. Saleh A Alqahtani, Jörn M Schattenberg. Liver injury in COVID-19: The current evidence United European Gastroenterol J. 2020 Jun; 8(5): 509–19
5.Niyada Naksuk, Lazar Sorin, Thoetchai Bee Peeraphatdit Cardiac safety of off-label COVID-19 drug therapy: a review and proposed monitoring protocol Eur Heart J Acute Cardiovasc Care 2020 Apr;9(3):215-21
6. Brown KC, Paul S, Kashuba AD. Drug interactions with new and investigational antiretrovirals. Clin Pharmacokinet 2009; 48: 211–41
7. N. Lian, H. Xie, S. Lin et al..Umifenovir treatment is not associated with improved outcomes in patients with coronavirus disease 2019: a retrospective study. Clin Microbiol Infect. 2020 Jul; 26(7): 917–21
8. Xingsheng Hu, Chunhong Hu, Ping Zhong et al. Finding the Best Antiviral Regimen for COVID-19: A Double-Center Retrospective Cohort Study of 207 Cases in Hunan, China. Dose Response. 2020 Jul-Sep; 18(3): 1559325820949740
9. Arabi YM, Mandourah Y, Al-Hameed F, et al. Corticosteroid therapy for critically ill patients with middle east respiratory syndrome. Am J Respir Crit Care Med. 2018;197(6):757–67
10. Zhuang MW, Cheng Y, Zhang J, et al. Increasing host cellular receptor-angiotensinconverting enzyme 2 (ACE2) expression by coronavirus may facilitate 2019-nCoV (Or SARS-CoV-2). Infection J Med Virol 2020 doi:10.1002/jmv.26139
11. Stone J H, K Tuckwell K, Dimonaco S et al. Trial of Tocilizumab in Giant-Cell Arteritis. N Engl J Med. 2017 Jul 27;377(4):317-28.

Etichete: tratament covid efecte adverse

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.