Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  PROIECTE  »  Dosar

Factori-cheie pentru sănătatea creierului

Viața Medicală
Dr. Gabriela MIHĂILESCU vineri, 22 iulie 2022

Creierul este un organ vital, constituit din aproximativ 100 de miliarde de neuroni. Aceștia, prin cele 3 trilioane de conexiuni interneuronale, formează reţele care controlează întregul organism. La 22 iulie este marcată Ziua Mondială a Creierului.

2022 WBD Email Signature Banner

Pornind de la provocările generate de pandemia de COVID-19, dar și de la alte afecţiuni care marchează existenţa oamenilor, de la războaie și modificări climatice, anul acesta, tema Zilei Mondiale a Creierului este „Sănătatea creierului pentru toţi”. Federaţia Mondială de Neurologie lansează cu această ocazie cinci mesaje-cheie:

  • Conștientizare – sănătatea creierului este vitală pentru starea de bine mentală, fizică și socială!
  • Prevenţie – multe boli ale creierului pot fi prevenite!
  • Suport – sunt necesare eforturi la nivel global pentru a susţine sănătatea creierului!
  • Educaţie – educaţia populaţiei e cheia păstrării sănătăţii creierului!
  • Acces – accesul echitabil la resurse, tratament și recuperare medicală!

Cauzele externe, prea puţin controlate

Bolile netransmisibile ale creierului, respectiv accidentele vasculare cerebrale, scleroza multiplă, migrena, boala Parkinson, epilepsia, scleroza laterală amiotrofică, tumorile cerebrale și demenţa, afectează din ce în ce mai multe persoane. Pe lângă creșterea speranţei de viaţă care se înregistrează în special în ţările dezvoltate, de acest lucru sunt responsabili în mod special factori externi, majoritatea controlabili (din păcate, prea puţin controlaţi), precum: poluarea mediului înconjurător, consumul de substanţe chimice și toxice, stresul, traumatismele, stilul de viaţă nesănătos, dieta (cu exces de sare, zahăr, grăsimi saturate, băuturi carbogazoase, alcool), sedentarismul, izolarea socială, consumul de informaţii și produse din mediul virtual, instabilitatea financiară etc.

Creierul este un organ vital, constituit din aproximativ 100 de miliarde de celule nervoase principale (neuroni) care, dacă ar fi puse cap la cap, ar putea înconjura Terra de patru ori. Prin intermediul celor peste 3 trilioane de conexiuni interneuronale, neuronii formează reţele ce controlează întregul organism.

Statistici deloc optimiste

Afectarea sănătăţii creierului, prin pierderea oricăreia dintre funcţiile pe care acest organ le are (vezi caseta alăturată), reduce calitatea vieţii personale, profesionale și sociale, putând genera dizabilitate (6,3% din totalul dizabilităţilor sunt cauzate de bolile neurologice cronice). Unele dintre bolile neurodegenerative ce afectează creierul au o etiologie plurifactorială, încă incomplet elucidată, beneficiind numai de tratamente simptomatice, la care mulţi pacienţi din anumite regiuni geografice nu au acces, din păcate. Statisticile nu sunt deloc optimiste, ele preconizând o creștere exponenţială a numărului de cazuri  de boli neurodegenerative până în anul 2050.

În ceea ce privește accidentele vasculare cerebrale ( AVC), arsenalul terapeutic existent poate îmbunătăţi prognosticul pacienţilor. Tratarea comorbidităţilor reduce riscul vascular, iar educarea populaţiei vizând recunoașterea precoce a semnelor specifice AVC (asimetrie facială, deficit motor, tulburare de vorbire sau limbaj), urmată de apelul de urgenţă la 112, facilitează tratarea prin mijloace moderne farmacologice sau intervenţionale chirurgicale specifice (tromboliză, trombectomie, intervenţii asupra malformaţiilor vasculare etc).

Se vor asocia proceduri non-farmacologice de recuperare medicală (kinetoterapie, fizioterapie, hidroterapie, masaj, logopedie, recuperarea deglutiţiei, psihoterapie, ergoterapie, meloterapie, terapia prin dans, yoga, tai-chi etc.), precum și tratamente farmacologice adresate profilaxiei secundare.

FUNCŢIILE CREIERULUI

Creierul are funcţii numeroase și importante, fiecărui segment al său revenindui atribuţii specifice:

  • Lobul frontal – atenţie și concentrare, comportament, personalitate, emoţii, flexibilitate mentală, limbaj expresiv, organizare, planificare motorie și a diferitelor acţiuni, anticipaţie, rezolvarea problemelor, recunoașterea propriilor abilităţi și limite, controlul sfincterian.
  • Lobul parietal – integrarea informaţiilor furnizate de receptorii diferitelor sensibilităţi (tactilă, termică, dureroasă, proprioceptivă), recunoașterea tactilă a obiectelor pe baza caracteristicilor lor spaţiale (stereognozie), a diferitelor segmente ale corpului (somatognozie) și a eventualelor situaţii patologice legate de acestea (nosognozie), localizarea stimulilor tactili (topognozie), orientarea în spaţiu etc.
  • Lobul temporal – memorie, înţelegerea limbajului, auz, echilibru, organizarea și secvenţierea acţiunilor.
  • Lobul occipital – văz, recunoașterea persoanelor, asocieri vizuale bazate pe experienţe anterioare.
  • Cerebel – echilibru, coordonare, mers, precizie în mișcări și siguranţa de a nu cădea.
  • Diencefal – controlul foamei, al saţietăţii, termoreglarea.
  • Trunchiul cerebral – respiraţie, funcţii cardiovasculare (tensiune arterială, frecvenţă cardiacă), deglutiţie, vorbire, mimica feţei, gust, mișcările conjugate ale globilor oculari, echilibrul, controlul ritmului somn-veghe, atenţia și concentrarea, starea de conștienţă.

De asemenea, neuronii sunt responsabili de scris, citit, gândire, planificare, integrarea în mediu și ducerea la îndeplinire a activităţilor zilnice.

Accentul pe prevenţie

Cunoscut fiind că este mult mai ușor să previi decât să tratezi, când e vorba de sănătatea creierului, accentul se pune în special pe prevenţie. Menţinerea sănătăţii creierului pentru toţi ar trebui să reprezinte o prioritate.

Astfel, un stil de viaţă sănătos ar fi ideal în realizarea acestui deziderat. Ar trebui să cuprindă:

  • O dietă sănătoasă (bazată pe proteine, fructe, legume, grăsimi nesaturate, pește, carne albă și cereale integrale);
  • Un program de minimum 6-7 ore de somn zilnic – pentru optimizarea memoriei, creșterea funcţiilor metabolice și imunitare și
    pregătirea creierului pentru luarea deciziilor;
  • Exerciţiu fizic ușor/moderat de minimum 150 de minute pe săptămână și exerciţiu mental – pentru încetinirea îmbătrânirii creierului, reducerea riscului cardiovascular și de declin cognitiv;
  • Accesul facil la medic pentru controale periodice, în vederea identificării și tratării factorilor de risc (hipertensiune arterială, diabet zaharat, fibrilaţie atrială, dislipidemie, tulburări de coagulare etc.), contribuie la prevenirea bolilor creierului. În cazul în care acestea sunt diagnosticate, este de dorit accesul la tratamente specifice și la baze de recuperare medicală dotate cu echipamente și personal specializat.

Factorilor corectabili li s-ar putea asocia protecţia mediului înconjurător și suportul financiar vizând investiţii în cercetarea neuro­logică, educaţie, creșterea nivelului de trai al populaţiei și distribuirea echitabilă, la nivel mondial, a tratamentelor specifice și a metodelor paraclinice de diagnostic.

Etichete: preventie avc dementa scleroza multipla pentru sanatatea creierului mentinerea sanatatii creierului Ziua Mondiala a Creierului Neurologie

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.