Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  PROIECTE  »  Dosar

Flurona nu reprezintă o entitate biologică specifică

Viața Medicală
Prof. dr. Cristian Apetrei vineri, 14 ianuarie 2022

Odată cu cea de-a treia iarnă pandemică și cu un sezon gripal care se anticipează a fi mai robust decât precedentul, un nou termen ajunge în limbajul comun: Flurona/Florona.

2

Cu rezonanţe parcă desprinse din legendele mexicane („La Llorona”), Flurona nu este o fantomă care-și plânge copiii înecaţi (asemenea Lloronei), ci doar coinfecţia cu virus gripal și SARS-CoV-2.

Termenul Flurona a fost utilizat pentru prima oară în legătură cu coinfecţia SARS-CoV-2 și cu virus gripal a unei femei gravide din Israel, care prezenta o simptomatologie moderată. Femeia era nevaccinată, dar a avut o evoluţie pozitivă. Termenul a fost rapid adoptat pe întreaga planetă, deoarece în prezent ne confruntăm cu o răspândire explozivă a noii variante Omicron a SARS-CoV-2, care are o capacitate de penetrabilitate în populaţie mult mai mare decât precedentele.

Concomitent, în Israel, spre exemplu, unde a fost raportat primul caz de Flurona, există în prezent 2.000 de pacienţi internaţi cu diagnostic de gripă concomitent cu un număr fără precedent al infecţiilor cu varianta SARS-CoV-2 Omicron. De aici interesul mare al publicului în legătură cu acest subiect.

Nu există risc de recombinare între SARS-CoV-2 și virusul gripal

Cu toate că presa a lăsat să se înţeleagă că avem de-a face cu un sindrom nou, coinfecţia cu SARS-CoV-2 și virusul gripal nu este nouă. Primele cazuri au fost descrise în martie 2020, în Statele Unite. Mai multe rapoarte publicate de-a lungul ultimilor doi ani au prezentat cazuri de coinfecţii, astfel încât avem suficiente informaţii cu privire la aspectele clinice ale Flurona. Dincolo de probabilitatea ridicată a coinfecţiilor, ca urmare a cocirculaţiei și transmiterii facile în populaţie a celor două virusuri, mai multe studii variate pe modele animale au urmărit efectele acestor coinfecţii în condiţii controlate.

Primul lucru demn de știut este că nu există niciun risc de recombinare între SARS-CoV-2 și virusul gripal. Spre deosebire de îngrijorarea produsă de cocirculaţia variantei înalt patogene Delta cu cea înalt transmisibilă Omicron de SARS-CoV-2, specialiștii nu iau în calcul potenţiale recombinări între SARS-CoV-2 și virusul gripal. Din acest punct de vedere, Flurona nu reprezintă o entitate biologică specifică.

Patogeneză și semne clinice și biologice

Din punct de vedere patogenetic, ambele virusuri infectează epiteliul respirator, deci ne putem aștepta la o patologie respiratorie. Este rezultatul coinfecţiilor diferit de acela al infecţiilor individuale? În principiu, da. Trebuie să avem în vedere că cele două virusuri utilizează receptori diferiţi: virusul gripal utilizează acidul sialic, în timp ce SARS-CoV-2 utilizează ACE-2 și TMPRSS2.

Distribuţia acestor receptori pe suprafaţa celulelor epiteliului respirator este inegală, ceea ce face ca în timpul coinfecţiilor, un număr mai mare de celule să fie ţintite concomitent de cele două virusuri decât de fiecare în parte. Aceasta ar putea conduce la o agravare a simptomatologiei respiratorii.

Pe de altă parte, receptorii pentru cele două virusuri sunt exprimaţi și pe suprafaţa altor celule decât cele din epiteliul respirator, ceea ce ar putea contribui la o diversificare a simptomelor prin afectarea unor noi ţesuturi și organe – ACE-2 preponderent pe mucoasa digestivă –, încât coinfecţiile pot conduce la o exacerbare a simptomatologiei digestive. Unii receptori pentru SARS-CoV-2 (cum ar fi receptorul recent identificat KREMEN-1) sunt localizaţi pe celulele neuronale.

În fine, spre deosebire de SARS-CoV-2, pentru care frecvenţa infecţiei simptomatice crește cu vârsta și cu frecvenţa comorbidităţilor, virusul gripal afectează vârstele extreme, astfel încât este teoretic posibil ca infecţiile Flurona simptomatice să afecteze grupuri de vârstă mai diverse decât doar SARS-CoV-2.

Virusul gripal poate induce inflamaţii ale miocardului, mușchilor periferici și ale ţesutului cerebral și poate genera un risc crescut de suprainfectare bacteriană, sepsis și insuficienţă multiplă de organe.

Per ansamblu însă, majoritatea datelor din literatură nu raportează o agravare majoră a simptomatologiei în Flurona, care rămâne cea clasică pentru virozele respiratorii: febră mare (39-40°C); frisoane; cefalee; mialgii; astenie fizică; congestia faringelui; răgușeală până la afonie; tuse frecventă, uscată, obositoare; inapetenţă; greţuri și vărsături. Nu există rapoarte cu privire la pierderea mirosului și a gustului în timpul coinfecţiilor, dar probabil că nu va fi o problemă, deoarece aceste simptome nu sunt caracteristice infecţiilor cu varianta Omicron.

Pacienţii cu coinfecţii au modificări de laborator specifice, cum ar fi nivelurile de limfocite mai joase și timpul parţial de tromboplastină activată mai prelungit (1).

Studii și rezultate

O metaanaliză publicată recent, care a inclus 12 studii și aproape 9.500 de pacienţi (1), nu a identificat modificări în mortalitatea produsă prin coinfecţii, dar a găsit variaţii geografice. În China, de exemplu, mortalitatea prin coinfecţii SARS-CoV-2 și gripă este mai mică decât în infecţiile individuale, spre deosebire de restul ţărilor, în care mortalitatea prin coinfecţii este mai ridicată (1).

Cu toate acestea, mai multe studii controlate pe animale de laborator au raportat o severitate mai mare a coinfecţiilor comparativ cu infecţiile individuale: hamsterii și nevăstuicile infectate concomitent sau secvenţial cu SARS-CoV-2 sau virus gripal H1N1 au prezentat o scădere în greutate excesivă, leziuni respiratorii mai severe și o furtună citokinică mai extinsă.

Suprainfecţia cu SARS-CoV-2 a hamsterilor infectaţi cu H1N1 a rezultat într-o reducere a încărcăturii virale SARS-CoV-2, dar o producţie mai prelungită de virus gripal (2-4). În ultimul dintre aceste studii (4), analizele de imunohistochimie au relevat că SARS-CoV-2 și virusul gripal nu erau detectate la aceleași situsuri în tractul respirator, fapt ce se datorează fie unei distribuţii diferite a receptorilor pe epiteliul respirator, fie unei inhibiţii induse de fiecare virus asupra celuilalt în aceeași celulă sau în celule învecinate.

În fine, coinfecţiile cu SARS-CoV-2 și virus gripal la șoareci au rezultat în infecţii foarte severe și mortalitate aproape completă. Interesant, în acest din urmă studiu, vaccinarea prealabilă antigripală, dar nu cea anti-SARS-CoV-2, a prevenit boala severă și mortalitatea (5).

Diagnosticarea poate fi destul de dificilă

Simptomatologia celor două infecţii este relativ similară. Din acest motiv, Flurona nu poate fi diagnosticată strict pe baza unor semne clinice. Diagnosticul de laborator este în general destul de simplu.

În mod normal, infecţiile respiratorii sunt diagnosticate prin panelul de PCR multiplex, care include majoritatea patogenilor respiratori, inclusiv, mai nou, SARS-CoV-2. În pandemie însă, majoritatea screeningului în contextul unei prezentări cu infecţie respiratorie se bazează fie pe teste antigenice rapide, fie pe test PCR pentru SARS-CoV-2. Din acest motiv, este posibil ca diagnosticul de infecţie gripală să fie ignorat după un test SARS-CoV-2 pozitiv.

Nu există un tratament specific

Pot fi folosite tratamentele disponibile pentru COVID-19 și gripă. Însă marea problemă este, ca și în cazul infecţiilor independente, aceea a timingului tratamentului. Dacă pacienţii se prezintă târziu la medic, atunci este puţin probabil ca cele două virusuri să mai fie prezente pe epiteliul respirator, astfel încât antiviralele vor fi probabil relativ puţin eficiente.

În cazul infecţiilor cu SARS-CoV-2 moderate sau severe, un oarecare succes a fost raportat după utilizarea Paxlovid (care reduce riscul de spitalizare sau deces cu până la 98%). Nu există însă niciun fel de informaţie cu privire la impactul acestui tratament în Flurona.

În sezonul gripal 2019-2020, în SUA au murit 20.000 de persoane de gripă

Care este marea problemă a acestor coinfecţii? În realitate, niciuna. Nu avem vreo nouă entitate clinică. Nu avem o agravare extremă a semnelor clinice și biologice. Avem însă o afectare mai largă a epiteliului respirator, o prezentare clinică mai diversă și la mai multe grupe de vârstă. Potenţial, mai multe complicaţii bacteriene (în special din cauza componentei gripale a binomului).

În ultimii doi ani, supravegherea virozelor respiratorii comune a trecut cumva pe un plan secundar. Cu toate acestea, specialiștii avertizează în mod constant că nu trebuie ignorată gripa, care, indiferent de „folclorul COVID” care iterează că gripa a dispărut, fiind înglobată inadvertent în cazurile de COVID-19, continuă să circule și să pună probleme majore de sănătate publică. Astfel, se estimează că în sezonul gripal 2019-2020, în Statele Unite au murit degripă 20.000 de persoane.

Cel mai important aspect legat de prevenirea Flurona este prevenţia primară. Aspectul cel mai bun este că prevenţia ambelor infecţii se face în mod similar: prin distanţare fizică, evitarea aglomeraţiilor, ventilaţia adecvată a spaţiilor închise, spălarea repetată pe mâini și purtarea măștii de protecţie.

După doi ani de pandemie, aceste măsuri ar trebui să fie respectate în mod instinctiv de majoritatea populaţiei. În acest mod poate fi evitată nu doar Flurona, ci, în egală măsură, poate fi oprită circulaţia virusului pandemic, în paralel cu prevenirea circulaţiei virusului gripal epidemic. Win-win.

Principala strategie pentru prevenţia Flurona rămâne vaccinarea. În afară de vaccinarea completă (boostată) pentru COVID-19, este recomandat ca populaţia să ia în considerare vaccinarea antigripală. Mai multe studii au demonstrat că nu există contraindicaţii pentru vaccinarea concomitentă gripă - SARS-CoV-2. În mod particular, în acest an ar fi probabil necesar ca populaţia să ia în considere această opţiune.

Prof. dr. Cristian Apetrei,

profesor de Boli Infecţioase și Microbiologie, Departamentul de Boli Infecţioase și Microbiologie, Școala Doctorală de Sănătate Publică, Universitatea din Pittsburgh

Bibliografie
1. Guan Z, Chen C, Li Y et al: Impact of Coinfection With SARS-CoV-2 and Influenza on Disease Severity: A Systematic Review and Meta-Analysis. Front Public Health, 2021 Dec 10;9:773130. doi: 10.3389/fpubh.2021.773130. eCollection 2021
2. Zhang AJ, Lee A C-Y, Chan J F-W et al: Coinfection by Severe Acute Respiratory Syndrome Coronavirus 2 and Influenza A(H1N1)pdm09 Virus Enhances the Severity of Pneumonia în Golden Syrian Hamsters. Clin Infect Dis. 2021 Jun 15; 72(12): e978-e992. doi: 10.1093/cid/ciaa1747
3. Huang Y, Skarlupka A L, Jang H, Blas-Machado U, Holladay N, Hogan RJ, Ross TM: SARS-CoV-2 and Influenza A virus Co-infections în Ferrets. J Virol. 2021 Dec 22; JVI0179121. doi: 10.1128/JVI.01791-21
4. Kinoshita T, Watanabe K, Sakurai Y Nishi K, Yoshikawa R, Yasuda JCo-infection of SARS-CoV-2 and influenza virus causes more severe and prolonged pneumonia în hamsters. Sci Rep. 2021 Oct 28;11(1):21259. doi: 10.1038/s41598-021-00809-2
5. Achdout H, Vitner EB, Politi B et al: Increased lethality în influenza and SARS-CoV-2 coinfection is prevented by influenza immunity but not SARS-CoV-2 immunity. Nat Commun. 2021 Oct 5;12(1):5819. doi: 10.1038/s41467-021-26113-1

Etichete: flurona Florona coinfectie gripa covid riscuri

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 199 de lei
  • Digital – 149 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC