Irina-Margareta Nistor va comenta, în direct, gala de decernare a premiilor Oscar, eveniment ce va fi transmis în online în ţara noastră duminică, 28 martie, de la ora 03:00. 

Luând la pas Bulevardul Basarabia într-o după-amiază însorită de ianuarie, chiar în prima zi a grevei STB, am ajuns la locul de întâlnire stabilit și am cunoscut-o în persoană pe „vocea filmelor”, doamna Irina-Margareta Nistor. Am vorbit ca două prietene, în faţa unui frappé, despre filmele românești pre-Revoluţie, cât și despre cele din noul val – nu pandemic – al cinematografiei românești.

Discuţia s-a axat pe acele pelicule în care sunt portretizaţi medici. Am recunoscut, cu mâna pe butonul de Netflix al telecomenzii, că, de fapt, cunoștinţele mele în materie de filme românești cu și despre personaje medici sunt reduse. De aceea, m-am simţit ca un elev, stând cu spatele drept, cuminte, în prima bancă, ascultând glasul Irinei-Margareta Nistor în timp ce îmi povestea despre primul film românesc în care a apărut un personaj doctor. Discuţia noastră a fost presărată și cu câteva mici informaţii personale, cum ar fi perioada în care criticul de film, ca o adevărată Florence Nightingale (precursoarea serviciului sanitar modern și prima infirmieră modernă), și-a îngrijit mama cât timp aceasta a fost internată la Reanimare.

Radiografia imaginii medicului, așa cum este ea reflectată în filmele și, mai târziu, în serialele românești, începe cu „Trenul fantomă”. Astfel, „primul personaj doctor [într-un film românesc] apare în 1933 în «Trenul fantomă», care este, de fapt, o ecranizare a unei piese englezești de teatru”, o piesă poliţistă, spune criticul Irina-Margareta Nistor. Acest personaj la care se referă este doctorul Stirling, un personaj „dubios”, jucat de Gheorghe Storin, „un actor mare de la Teatrul Naţional de pe vremea aia”.

Personajele medici sunt dure și indiferente

Dincolo de începutul timid al personajului medic în primele pelicule românești, criticul de film subliniază că, în rest, în peisajul acesta vast, personajele medici sunt „majoritar dure sau indiferente. Sigur că mi-aș dori și eu un film sau eventual chiar un serial [românesc] în care să fie cineva de care să mă atașez. Și de Doctor House te atașezi, chiar dacă nu e cel mai simpatic om din lume, dar are un șarm extraordinar și atunci funcţionează. Ca să nu mai vorbim de ceilalţi, de personajele din serialul «Anatomia lui Grey», de George Clooney”, actorul jucând în 109 episoade rolul medicului Doug Ross în „Spitalul de urgenţă”, conform imdb. com.

Un alt lucru interesant pe care l-am aflat de la interlocutoarea mea este faptul că medicii portretizaţi în filmele românești sunt interpretaţi majoritar de actorul Victor Rebengiuc: „E foarte adevărat că era și dintre puţinii [actori] care aveau o figură de intelectual în anii cu pricina. În afară de el ar mai fi fost doar Ion Caramitru, oarecum în aceeași perioadă”. Deși, adaugă criticul, aceasta nu era o regulă scrisă, ca actorul care interpreta un medic să arate ca un intelectual: „Nu e musai, asta e doar o idee a noastră, că un doctor trebuie să arate ca un personaj hollywoodian”.

„Nu te face director de spital!”

Alt film care portretizează un medic este „Faleze de nisip”, în
regia lui Dan Piţa. Doctorul Hristea, egoist, indiferent, se află în concediu pe litoral. Liniștea vacanţei îi e tulburată când, la malul mării, îi sunt furate lucrurile. El susţine la Miliţie că vinovatul este un tânăr de pe plajă. Deși acuzatul nu recunoaște fapta, doctorul nu admite că s-ar fi putut înșela
(cinemagia.ro).

„Victor Rebengiuc nu-i cel mai simpatic doctor din lume. În «Faleze de nisip» îl aleargă pe Gheorghe Visu, acuzându-l de un furt despre care nu știm dacă a avut loc sau nu. Pe de altă parte, e de reţinut aici replica personajului interpretat de Marin Moraru, care îi spune: «Domne, dacă ești doctor, rămâi doctor. Nu te face director de spital!»”, completează Irina-Margareta Nistor.

Tot Victor Rebengiuc joacă în „Doctorul Poenaru”, film din anul 1978, „dar cu toate tarele vremii”. Potrivit cinemagia.ro, un tânăr medic, întors de pe front, caută să-și exercite profesia în ciuda imenselor presiuni economice și politice la care este supus. Filmul este o ecranizare a romanului cu același nume scris de Paul Georgescu.

În radiografia conturată de Irina-Margareta Nistor urmează o comedie, „Actorul și sălbaticii”, în regia lui Manole Marcus. Aici apare personajul doctor cu foarte mult umor, chiar dacă acest personaj este eclipsat de Toma Caragiu. „Doctorul din «Actorul și sălbaticii» e interpretat de regizorul de teatru și film Horea Popescu. Și nu este prima dată când un regizor de teatru este folosit ca doctor”. De exemplu, adaugă interlocutoarea mea, în „Mere roșii”, un film pe care îl caracterizează ca fiind „foarte tandru”, este vorba despre Ion Cojar, un alt celebru regizor român de teatru.

„În «Mere roșii», el este dușmanul cu care se duelează tot timpul personajul lui Mircea Diaconu. Era un fel de doctor bun vs. doctor rău. Cum ai în filme, de obicei, poliţistul bun și poliţistul rău. Medicul cel bun, evident, era cel interpretat de Mircea Diaconu, cel rău era personajul lui Ion Cojar [directorul Mitroi]”, explică criticul.

Moment-cheie în cinematografia românească

„Mere roșii”, care a avut premiera în anul 1976, criticul
de film Irina-Margareta Nistor afirmă că este unul dintre cele mai
interesante momente din cinematografia noastră.

În esenţă, „Mere roșii” este o ecranizare a regizorului Alexandru Tatos, după un scenariu scris de Ion Băieșu: „Mai apoi, Ion Băieșu își transformă scenariul într-un roman pe care îl ecranizează Lucian Pintilie, în«Balanţa», cu care acesta ajunge chiar la Festivalul Internaţional de Film de la Cannes”. Filmul „Balanţa” a existat în două variante, adaugă criticul: una cu care echipa a participat în competiţie, la Cannes, și o alta, mai lungă.

În „Mere roșii”, eroul principal, un tânăr chirurg urolog (consumator de mere roșii), excelent profesionist, inflexibil privind respectarea normelor
morale, se află într-o luptă permanentă cu indiferenţa și ignoranţa semenilor săi, cu obtuzitatea și carierismul directorului spitalului (cinemagia.ro).

Pe de altă parte, în „Balanţa”, îl avem pe Răzvan Vasilescu, tot ca
medic urolog. Nela (Maia Morgenstern), tânără profesoară, a fost repartizată la o școală în provincie. Aici îl întâlnește pe Mitică (Răzvan
Vasilescu), medic la spitalul local, care, la fel ca ea, nu acceptă compromisurile (cinemagia.ro).

În filmul „Balanţa”, precizează criticul de film, joacă și Ion Pavlescu, „care interpretează doctorul elegant ca aspect, dar extrem de cinic, care iarăși e o combinaţie [folosită în filmele românești cu medici]”.

După câte se pare, toată povestea aceasta ce reprezintă și dualitatea
doctor bun/doctor rău a fost scrisă de scenaristul Ion Băieșu în urma
unei internări îndelungate, spune Irina-Margareta Nistor: „Deci, a stat
să-i analizeze pe medici, s-a documentat pe pielea lui, și la propriu, și
la figurat”.

Adrian Titieni a îmbrăcat halatul alb în numeroase filme

A urmat o perioadă în care doctorul în filmele românești era, invariabil, interpretat de actorul Adrian Titieni: „Mă amuză că el este doctor în foarte multe filme, iar fata lui face Medicină. Mi se pare foarte drăguţă coincidenţa asta”.

Astfel, pe Adrian Titieni îl avem în halat alb și cu stetoscop sau în ipostaza de psihoterapeut în următoarele pelicule:

• Bacalaureat – spune povestea unui doctor dintr-un mic oraș de provincie care trebuie să decidă care este cea mai bună cale de urmat pentru copilul lui în contextul societăţii românești de astăzi.
• Carmen – „un film al regizorului Doru Niţescu pe care lumea îl știe mai puţin”. Mariana și fetiţa ei, Carmen, în vârstă de 10 ani, pleacă la București, pentru ceea ce ar trebui să fie un control medical de rutină. Însă lucrurile sunt mult mai complicate și mai grave decât par.
•  Adrian Titieni este psiholog în filmul regizorului Călin Peter Netzer, Ana, mon amour, pelicula fiind analiza unei povești de dragoste, o incursiune atipică ce surprinde cele mai tensionate şi delicate momente din evoluţia unui cuplu.
• Din dragoste cu cele mai bune intenţii, în regia lui Adrian Sitaru, spune povestea lui Alex, un personaj nevrotic. După ce mama lui este internată în spital în urma unui accident vascular cerebral, viaţa tânărului iese de pe făgașul normal.
•  În Weekend cu mama, al regizorului Stere Gulea, actorul Adrian Titieni este din nou doctor, de data aceasta, medic la urgenţă. Luiza a plecat în Spania, lăsând-o pe Cristina, fetiţa ei în vârstă de 3 ani, în grija rudelor. Revenită în ţară, femeia descoperă adevăruri șocante.
• Neurologul din Moartea domnului Lăzărescu. În film, paramedicii conduc prin București, încercând să găsească un spital care să le accepte pacientul a cărui stare de sănătate se deteriorează alarmant.

Asistenta superbă vs. asistenta eficientă

În 2005, a avut premiera în cinematografele din România „Moartea domnului Lăzărescu”, în regia lui Cristi Puiu, un moment deosebit de important în noul val, întrucât „atunci începe povestea cu doctorii, după Revoluţie. În distribuţie îi avem [ca doctori] pe Mimi Brănescu, Mihai Brătilă, Bogdan Dumitrache, Florin Zamfirescu, [aceștia] purtându-se unul mai urât ca altul cu pacientul, respectiv cu domnul Lăzărescu. O oarecare excepţie este Mihai Brătilă, care măcar tratează cu umor, chiar dacă sarcastic”, afirmă Irina-Margareta Nistor.

Personajul său, medic radiolog, o are alături pe „asistenta superbă care era interpretată de Monica Bârlădeanu. Pe vremea aceea, cred că toţi bărbaţii și-au dorit să se îmbolnăvească sau să facă un RMN”, spune
criticul zâmbind. În lunga serie de asistente medicale din filmele românești, un loc deosebit îl ocupă rolul interpretat de regretata și remarcabila Luminiţa Gheorghiu, în același film.

Dincolo de tipologia „asistentei focoase”, în cazul asistentei medicale eficiente se remarcă, de departe, actriţa Luminiţa Gheorghiu „care cred că merită toate premiile din lume! Și care, înainte de pandemie, ne-a explicat un pic cum e cu salvarea pe care mai toţi o așteptăm”, a amintit criticul.

Ce alte filme puteţi viziona

Pe lângă titlurile menţionate, există și alte filme și seriale realizate în România, cu și despre medici și sistemul sanitar din România, inclusiv câteva titluri ale unor documentare ce merită vizionate în timpul liber. Așadar, dacă vreţi să vă faceţi o idee despre cum este oglindit medicul pe micul și pe marele ecran, vă recomandăm și următoarele:

• „03.ByPass” (regia Nap Toader);
• „Doctori de mame”, serial TV;
• „Să nu ucizi” (regia Cătălin Rotaru, Gabi Virginia Șarga);
•  „Scurtcircuit” (regia Cătălin Saizescu);
•  „Undeva la Palilula” (regia Silviu Purcărete);
•  „Când se lasă seara peste București sau metabolism”, un film care nu se concentează pe doctori, dar în el „există o scenă nesfârșită, un fel de radiografie mult prea amănunţită pentru noi, cinefilii de rând”, afirmă Irina-Margareta Nistor.
•  „La urgenţă”, serial TV;
• „Marţi, după Crăciun” (regia Radu Muntean);
•  „colectiv” (regia Alexander Nanau), film documentar;
•  „Reţeaua” (regia Claudiu Mitcu), film documentar;
•  „100 de ani de medicină modernă în capitala României unite” (regia Ciprian Olinici), film documentar;
• „Copacul Dorinţelor: Amintiri din Copilărie” (regia Andrei Huţuleac);
• „Călătoria lui Gruber” (regia Radu Gabrea, cu Marcel Iureș).