Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  PROIECTE  »  Dosar

Importanța protocoalelor în practica medicală

Viața Medicală
Dr. Petru-Emil MUNTEAN vineri, 23 octombrie 2020

Activitatea medicală trebuie efectuată respectând o serie de reguli cuprinse în cadrul unor ghiduri sau protocoale. Aceste reguli ar trebui să ajute medicul și să crească calitatea actului medical.

În același timp, aceste protocoale/ ghiduri ar trebui să cuprindă reglementări clare care să protejeze atât medicul cât și pacientul.

Ghidurile clinice sunt definite ca „idei elaborate sistematic pentru a îndruma medicul în luarea unor decizii privind asistenţa medicală acordată pacientului în cazul unor circumstanţe clinice specifice” (1). Aceste idei sunt destinate să-i ofere instrucţiuni precise medicului în scopul furnizării unor servicii de asistenţă medicală la cele mai înalte standarde (2). Cel mai important beneficiu al acestor protocoale este potenţialul mare de îmbunătăţire a calităţii actului medical sau a procesului de îngrijire a pacienţilor, cât și a feedbackului acestora (3).

Necesitatea unor ghiduri clare

        În ultimii ani, ghidurile clinice au devenit din ce în ce mai utilizate în practica medicală curentă. Astfel regulile de funcţionare și autorizare ale spitalelor sau clinicilor, respectiv utilizarea resurselor materiale au ajuns să fie direct influenţate de aceste protocoale. Ghidurile clinice pot ajuta în mod direct pacienţii prin influenţarea politicilor de sănătate publică.

        Problemele actuale ale sistemului nostru naţional de sănătate sunt determinate de creșterea costurilor privind asistenţa medicală specializată, creșterea calităţii serviciilor de îngrijire a pacienţilor, dispozitive medicale mai scumpe, un număr mic de medici supra-specializaţi și o populaţie îmbătrânită. Frecvent, medicii și managerii spitalelor trebuie să aleagă între nenumărate ghiduri existente, care sunt deseori contradictorii (4). Această situaţie prezintă reale îngrijorări legate de calitatea ghidurilor naţionale și internaţionale disponibile (5-11). Trebuie avut în vedere că medicii pot fi afectaţi din punct de vedere profesional și chiar juridic de modul prin care ei judecă și aplică informaţiile dintr-un ghid clinic.

        Auditorii și managerii pot judeca în mod nedrept calitatea serviciilor medicale întreprinse de un medic, pe baza unor criterii deprinse dintr-un ghid clinic nevalidat. Într-adevăr, adoptarea unor protocoale de o validitate discutabilă poate duce la utilizarea unor intervenţii medicale ineficiente, la utilizarea deficitară a resurselor materiale și, poate cel mai important aspect, în detrimentul pacienţilor (12,13).

Validarea ghidurilor

        Trebuie să depunem toate eforturile posibile pentru a identifica ghidurile care au fost elaborate în mod riguros, pentru a le adopta la nivel local (12). Cu toate acestea, organizaţiile profesionale și medicii ar trebui să analizeze metodele prin care au fost elaborate unele ghiduri, precum și conţinutul și utilitatea respectivelor recomandări cu implicaţii la nivel naţional. Deseori, cei care elaborează aceste protocoale medicale le postează direct pe internet. Acest lucru evită întârzierile privind publicarea acestora de către marile jurnale medicale de specialitate, dar și reduce costurile de diseminare a informaţiei. Când aceste protocoale clinice sunt postate direct pe internet, există mari riscuri ca acestea să nu fie indexate în marile baze de date bibliografice. Din acest motiv, trebuie să fim prudenţi când vine vorba despre căutarea informaţiilor medicale pe internet.

        Validarea unui ghid medical ar trebui să implice trei etape separate, dar conexe: evaluarea calităţii informaţiei, dacă informaţiile prezentate sunt actualizate, și respectiv evaluarea bibliografiei citate.

        Ghidurile clinice au potenţialul de a îmbunătăţi întreg procesul de îngrijire medicală a pacientului, însă cu toate acestea efectele lor benefice depind de implementarea lor cu succes la nivel naţional.

Bibliografie:
1. Field MJ, Lohr KN. Institute of Medicine. Committee on Clinical Practice Guidelines. Division of Health Care Services. Guidelines for clinical practice: from development to use. Washington: National Academy Press, 1992
2. Woolf SH, Grol R, Hutchinson A, et al. BMJ 1999;318:527–30
3. Grimshaw J, Freemantle N, Wallace S, et al. Qual Health Care 1995;4:55–64
4. Lewis SJ. CMAJ 2001;165:180–1
5. Littlejohns P, Cluzeau F, Bale R, et al. Br J Gen Pract 1999;49:205–10
6. Sudlow M, Thomson R. Qual Health Care 1997;6:60–1
7. Varonen H, Mäkelä M. Qual Health Care 1997;6:75–9
8. Ward JE, Grieco V. Med J Aust 1996;165:574–6
9. Shaneyfelt TM, Mayo-Smith MF, Rothwangl J. JAMA 1999;281:1900–5
10. Grilli R, Magrini N, Penna A, et al. Lancet 2000;355:103–6
11. Graham ID, Beardall S, Carter AO, et al. CMAJ 2001;165:157–63
12. Feder G, Eccles M, Grol R, et al. BMJ 1999;318:728–30
13. Woolf SH, George JN. Hematol Oncol Clin North Am 2000;14:761–84

Etichete: protocoale ghiduri


Abonament VM 600x600-01 v3b

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Până la 31 decembrie 2020, ai reducere la prețul abonamentului pe 12 luni și ceva în plus:
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.