Newsflash
Dosar

Încălzirea globală - o analiză critică

de Prof. dr. Viorel ORDEANU - ian. 6 2023
Încălzirea globală - o analiză critică

Evoluţia climei pe planetă este influenţată multifactorial şi are o dinamică în timp, de la o eră geologică la alta, de la o epocă la alta, de la o regiune geografică la alta.

climaMulţi savanţi au abordat acest domeniu controversat, unii fiind pro, alţii contra sau, pur şi simplu, încercând să fie imparţiali. La noi, geograful prof. univ. dr. Elena Teodoreanu, care a fost şi cercetător ştiinţific de geografie medicală, a încercat să răspundă la această întrebare,
sistematizând cunoştinţele din domeniu în cartea sa „Se schimbă clima? O întrebare la început de mileniu”.

Aceasta afirma: „Ce ciudat, o simplă privire la climatele Evului Mediu ne arată că au fost calamităţi – secete, inundaţii, geruri distrugătoare – şi în secolele trecute şi totuşi, acum, o anume stare de nelinişte cu privire la anomaliile climatice se face resimţită în aproape toate ţările.

Este evident că posibilităţile de informare în prezent sunt mult superioare celor din trecutul istoric, fapt ce permite o cunoaştere în cel mai scurt timp a evenimentelor de tot felul de pe tot globul pământesc şi în special a celor care atrag atenţia, tulbură, înspăimântă”.

Aceeaşi întrebare şi-au pus-o şi alţi savanţi, unii de pe la noi. Astfel, fizicianul Ştefan Hepites, cel care a înfiinţat Institutul Meteorologic Român, în 1884, a publicat în 1898 articolul „Schimbatu-s-a clima?”, în care demonstrează foarte documentat că nu s-a schimbat.

Un alt şef al acestei instituţii, meteorologul Nicolae Topor, a publicat în 1967 articolul „Se schimbă clima?” în care demonstra că nu se schimbă şi concluzionează: „Ceea ce comentăm noi astăzi sunt aspecte ale
aceleiaşi clime, care se poate schimba parţial numai în milenii, iar total numai după milioane de ani”.

Spre sfârşitul secolului al XX-lea, presa ne bombarda cu informaţii alarmiste despre „încălzirea globală”, dar care nu s-au adeverit. La începutul acestui secol, presa ne informează despre „schimbările climatice”, neajunsurile pe care le creează ele şi riscurile la care vom fi expuşi.  Am putea să considerăm că mai vechea infodemie a „încălzirii globale” este una dintre nenumăratele victime ale infodemiei COVID-19, căci a dispărut aproape complet, cu news, fake news și fake fake news. Tot așa cum probabil că va dispărea și actuala infodemie sub presiunea celor care vor urma în viitorul apropiat sau mai îndepărtat.

Războiul climatic

Marile catastrofe din istoria Terrei nu au făcut victime umane, deoarece oamenii nu apăruseră încă pe planetă. Micile catastrofe locale, apărute ulterior, au făcut milioane sau chiar miliarde de victime umane în total: morţi, răniţi, bolnavi şi sinistraţi. Omul a creat o serie de catastrofe antropice sau chiar artificiale: războaie, revoluţii, atentate, accidente colective sau în masă, modificări ale mediului ambiant şi multe altele.

Preşedintele Asociaţiei Americane pentru Progresul Știinţei, Walter Orr Roberts, spunea: „Urmărim să punem până în anul 1970 întregul glob sub observaţie continuă privind vremea, şi aceasta cu cheltuieli rezonabile. Presupunem că vom putea obţine prognoze incomparabil mai bune asupra furtunilor, îngheţurilor, secetei, smogului şi vom avea posibilitatea de a evita calamităţile. Dar în spatele acestor avantaje pe care ni le aduce ştiinţa, se zăreşte stând la pândă primejdia unei arme de război potenţial îngrozitoare – manipu­larea deliberată a vremii în favoarea unui mic număr de oameni care dispun de putere, în detrimentul inamicului şi poate al celor care stau deoparte”.

Această concluzie aminteşte de ameninţările unor şefi de stat ai superputerilor, Stalin şi George Bush Jr., sintetizate în expresia „Cine nu este cu noi, este împotriva noastră”.

Capacităţi pentru război climatic

În 2004, scriitorii francezi Jean Jouzel și Anne Debroise au publicat cartea „Climatul – joc periculos”. În anul următor este publicat „Final Raport, Air University of the US Air Force, AF 2025” în care se afirmă că „Modificarea climatică va deveni o parte a securităţii interne şi internaţionale şi aceasta poate fi făcută în mod unilateral. Capacitatea de a genera ploi, ceaţă, uragane şi de a modifica sau produce anumite condiţii meteorologice este parte a aceluiaşi set de tehnologii care pot slăbi adversarul şi pot permite accesul la dominaţie, bogăţie şi putere”.

Se estimează că pot fi îngreunate acţiunile de luptă ale inamicului, logistica, transporturile. Se poate crea criză alimentară, până la foamete, se favorizează izbucnirea şi extinderea de epidemii naturale sau induse prin atac biologic sau bioterorist, iar contramăsurile medicale nu mai pot să acţioneze eficient. Se pare că deja SUA şi Rusia ar dispune de capacităţi pentru război climatic.

În 2009, generalul Emil Străinu a publicat cartea „Războiul geofizic” în care se atrage atenţia asupra riscului consecutiv încercărilor de modificare a vremii. Sunt prezentate aici câteva situaţii de presupus atac climatic punctual asupra unor ţări, inclusiv din România.

Actualul război din Ucraina nu confirmă (încă) folosirea de tehnici pentru modificarea climei. Războiul geofizic, care include şi modificări climatice sau catastrofe climatice, ar fi şi o provocare majoră pentru medicina militară şi, în general, pentru sănătatea publică.

Ar apărea probleme noi de patologie şi epidemiologie, de diagnostic, tratament şi profilaxie, de logistică sanitară etc., ar fi necesare forţe şi mijloace specializate. În lipsa acestora, situaţia ar putea să degenereze rapid spre o criză biologică multifactorială.

Fenomenul de „încălzire globală”

Deşi modificarea naturală a climei este imperceptibilă, iar modificarea antropică este foarte discretă, observarea unor consecinţe catastrofice aparent frecvente a lansat ipoteza unei încălziri globale care ar trebui să fie stopată. Iniţial, lupta împotriva „încălzirii globale” ar fi fost o încercare a SUA de a diminua avântul economiei R.P. Chineze, a cărei putere energetică se baza pe cărbune.

Chinezii nu au petrol şi gaze, pe care în prezent le importă. Totuşi, China a ajuns a doua putere economică a lumii. Va ajunge pe primul loc, iar extinderea luptei contra dioxidului de carbon produs prin arderea combustibililor fosili (deci inclusiv petrol şi gaze) loveşte şi economia SUA, cel mai mare producător şi consumator de energie.

clima2

Ca urmare, Donald Trump, ca preşedinte american, nu a mai sprijinit cercetările ştiinţifice legate de „încălzirea globală”, iar SUA s-au retras din organizaţiile internaţionale care se opun acestui fenomen controversat.

În acelaşi timp, NASA publica studii alarmiste, că încălzirea globală tinde să devină ireversibilă, cu consecinţe grave, inclusiv asupra topirii gheţurilor arctice, creşterea nivelului mării şi inundarea unor zone ca oraşele Londra, New York, Sidney etc. Evident că zonele populate de „nativi” nu meritau atenţia acestor corifei ai ştiinţei mondiale.

Pericolul, mai degrabă pentru lumea afacerilor

În trecutul îndepărtat al planetei, atmosfera era extrem de diferită: mai mult oxigen și dioxid de carbon, exces de vapori de apă şi căldură. Toate favorizau plantele gigantice şi animalele uriașe.

În zilele noastre, cea mai bogată faună şi microfaună, floră şi microfloră se află în junglele ecuatoriale. Putem să ne gândim, deci, că pericolul nu este atât pentru biosferă, cât pentru lumea afacerilor care va trebui să se adapteze noilor condiţii.

De fapt, cel mai puternic efect de seră îl produc vaporii de apă din atmosferă, împotriva cărora nu se poate lupta. În acest domeniu pot fi consultate articolele foarte bine documentate publicate pe Contributors.ro și cărţile prof. dr. Constantin Crânganu (SUA), traduse și în limba română.

Un articol de pe site-ul menţionat, „Știinţa și politica sunt inseparabile – esenţa unui amestec toxic”, argumentează magistral acest paradox.
Ca urmare a lipsei dovezilor ştiinţifice privind încălzirea globală (nu se poate dovedi clar nici că există, nici că nu există) s-a apelat la o altă paradigmă: modificări climatice. Deocamdată, specialiştii în domeniu sunt reticenţi şi nu exprimă păreri ferme.

Citiți și: Schimbările climatice impactează bolile infecţioase


Notă autor:

Bibliografie
1. Teodoreanu E. „Se schimbă clima? O întrebare la început de mileniu” editura Paidea, ISBN: 978-973-596-369-9, Bucureşti, 2007
2. Alexe V. „Dosare secrete”, supl. Ziua, Bucureşti, 15 ian. 2905
3. Strainu E. „Războiul geofizic. Tehnici de modificare a mediului înconjurător în scopuri militare” editura Solaris, ISBN: 978-973-88853-4-9, Bucureşti, 2009
4. *** „Avertisment de la NASA: care oraşe ajung sub apă din cauza încălzirii” https://playtech.ro/2017/orase-sub-apa-incalzirea-globala-nasa/ accesat 20.11.2017
5. Băcescu MC. „Uzina aqua” editura I.Creanga, Bucureşti, 1983
6. Cranganu C. “Stiinta si politica sunt inseparabile – esenta unui amestec toxic” Internet, Contributors, 13/06/2022
7. Engdahl FW. “Follow the Real Money Behind the New Green Agenda”

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe