Recent, compania Philip Morris International (PMI) a înființat Fundația pentru o lume fără fumat (Foundation for a Smoke-Free World), organizație care are ca scop susținerea cercetării independente. În România s-a vorbit foarte puțin despre acest eveniment. În schimb, în străinătate, foruri oficiale au răspuns deja și au tras un semnal. Aparent, totul ar fi o strategie în favoarea sănătății națiunilor. Niciodată această strategie nu a fost mai adevărată ca astăzi, se afirmă. Site-ul fundației amintite arată că scopul acesteia este de a completa „lacunele de informare” și de a finanța cercetarea, pentru a „oferi direcții care privesc cele mai rapide căi de a reduce fumatul”, ignorând faptul că există o Convenție-cadru a Organizației mondiale a sănătății (OMS) privind controlul tutunului (FCTC), cu o agendă care reflectă un consens global bazat pe știință.

Ce s-a întâmplat la noi? Nu s-a vorbit deloc despre acest subiect, niciun ziarist nu a sesizat ce este cu această „ofertă”. Poate de aceea este bine să vedem întâi ce se oferă și care sunt reacțiile oficiale din străinătate, pentru a avea mai multe date legate de înființarea unei noi fundații de către o companie transnațională de tutun.


Un conflict fundamental de interese


Organizația mondială a sănătății a recunoscut de mult timp un „conflict fundamental de interese între industria tutunului și sănătatea publică”. Statele membre OMS au declarat că „OMS nu se angajează cu industria tutunului sau cu actori nestatali, care depun eforturi pentru a promova interesele industriei tutunului”. Există deja o delimitare care arată că OMS nu se va angaja, prin urmare, cu această nouă fundație, apreciind că singura cale aleasă este „consolidarea implementării FCTC de către OMS pentru toate produsele din tutun, care rămâne (în final) cea mai eficientă abordare de control a tutunului”.

La ora actuală, sunt mai multe politici cu eficiență dovedită, precum taxele pentru tutun, etichetele grafice de avertizare, interdicțiile cuprinzătoare privind publicitatea, promovarea și sponsorizarea și oferirea de ajutor pentru a renunța la consumul de tutun – toate acestea au dovedit că reduc cererea pentru produsele din tutun. Aceste politici se concentrează nu doar pe ajutorarea utilizatorilor existenți de a renunța, dar au și valențe substanțiale în prevenirea inițierii. Dacă PMI ar fi angajată cu adevărat într-o lume fără fum, compania ar susține aceste politici verificate. Ce se întâmplă în realitate? PMI se opune acestora, angajându-se în activități de lobby la scară largă și în litigii prelungite și costisitoare împotriva politicilor bazate pe dovezi privind controlul tutunului, cum ar fi cele constatate în FCTC. Având în vedere acest lucru, OMS a declarat că nu va colabora cu „Fundația”, iar mesajul pentru națiuni este că „guvernele, după cum se arată, nu ar trebui să colaboreze cu Fundația, iar comunitatea de sănătate publică ar trebui să joace acest rol”.


Strategie pentru distrugerea FCTC


Secretariatul FCTC a reacționat, de asemenea. „Secretariatul Convenției-cadru consideră această inițiativă finanțată de industria tutunului drept o „încercare clară de a încălca FCTC prin interferența cu politica publică. Este o dezvoltare profund alarmantă, care vizează distrugerea punerii în aplicare a tratatului, în special prin intermediul programelor de cercetare contencioase ale Fundației”. Experții apreciază că există dovezi extinse privind cercetarea finanțată de industria tutunului, care a fost ulterior utilizată pentru a preveni politicile eficiente de control al tutunului. Obiectivul, după părerea celor din frontul antifumat, este identificat clar: „Industria își propune să urmeze aceeași cale în domeniul produselor din tutun netradițional, care nu sunt reglementate în multe țări”.

În același timp, există un motiv, regăsit în art. 5, alin. 3 al FCTC, care obligă părțile să protejeze politicile de sănătate publică de interesele comerciale și de alte interese ale industriei tutunului, și care ar trebui respectat. Instrucțiunile pentru punerea în aplicare a acestui paragraf al FCTC prevăd că guvernele ar trebui să limiteze interacțiunile cu industria tutunului, să evite parteneriatul și să nu accepte contribuții financiare sau de altă natură din partea industriei tutunului sau a celor care lucrează pentru a-și susține interesele. Uniunea Europeană și 180 de țări sunt părți la tratat. Foarte recent, în octombrie 2017, în foaia de parcurs de la Montevideo 2018–2030 privind bolile netransmisibile, s-a reafirmat conflictul fundamental și ireconciliabil de interese dintre industria tutunului și sănătatea publică.


O periculoasă încercare de manipulare


Există reacții oficiale și din partea unor asociații profesionale, organizații non-guvernamentale și lideri de opinie din frontul antifumat, care merită să fie menționate. Astfel, Societatea americană de cancer subliniază că „această încercare a companiei Philip Morris International de a se autoprezenta ca partener de sănătate publică este manipulatoare și periculoasă”. Politica Societății americane de cancer „interzice parteneriatul pentru orice efort de cercetare sau de sănătate publică cu sprijinul industriei tutunului”. Această societate chiar afirmă ceva mai mult: „Nu este etic să luăm bani câștigați ca urmare a cauzei principale a unor decese care pot fi prevenite în lume. Dacă Philip Morris International este serios în legătură cu încheierea epidemiei bolilor cauzate de fumat, are puterea de a o face: opriți vânzarea de țigări! Nu mai cheltuiți miliarde pentru comercializarea țigărilor. Nu mai dați în judecată guvernele din întreaga lume și opriți lupta împotriva oricărui efort de control al tutunului, bazat pe dovezi”.

O altă asociație, „Action on Smoking & Health” (SUA), face o trecere în revistă a eforturilor industriei tutunului, spunând: „Industria tutunului are o lungă istorie de lucru privind subminarea și ranversarea cercetării științifice. În 1954, companiile de tutun au format Comitetul pentru cercetare în industria tutunului, care presupunea finanțarea cercetării independente privind fumatul și cancerul pulmonar. Documentele industriale interne au arătat acum că adevăratul scop al acestui grup a fost de a răspândi îndoiala și de a convinge publicul că pericolele fumatului nu au fost dovedite”.


Un angajament ce nu poate fi luat în serios


Campania pentru copii nefumători (Campaign for Tobacco-Free Kids), prin membrii săi, are o abordare similară, arătând: Philip Morris „are o istorie îndelungată de a înșela publicul și de a face tot ce este necesar pentru a vinde țigări”. Aceasta nu este prima dată când Philip Morris a anunțat că finanțează cercetări „independente” și că sprijină cercetătorii „independenți”. Fiecare dintre eforturile sale anterioare nu a fost altceva decât o perdea de fum pentru a distrage atenția de la practicile sale de marketing, de la daunele provocate de produsele sale și de la consensul științific puternic care exista deja – atât în ceea ce privește răul generat de produsele sale, cât și legat de modalitățile dovedite științific de a reduce consumul de tutun. „Nu există niciun motiv să credem că acest anunț este diferit”. Ei susțin că: „angajamentul declarat de Philip Morris pentru o lume fără fumat nu poate fi luat în serios atât timp cât compania continuă să comercializeze agresiv țigări și să lupte împotriva politicilor dovedite pentru a reduce fumatul și a salva vieți în întreaga lume”.


Afront pentru sănătatea publică


Există și reacții mai dure din partea unor asociații profesionale sau ONG-uri. Astfel, Uniunea internațională împotriva tuberculozei și a bolilor pulmonare reacționează spunând: „Aceasta este o mită de un miliard de dolari pentru a asigura companiei Philip Morris un loc la masă cu factorii de decizie din domeniul sănătății publice, la nivel global. Există un conflict fundamental de interese între obiectivele industriei tutunului și obiectivele de promovare a sănătății publice”.

Truth Initiative afirmă fără rezerve: „Anunțul recent al Philip Morris International, că instituie Fundația pentru o lume fără fumat, este un afront pentru sănătatea publică, educatori, cercetători și avocați din întreaga lume, care au lucrat neobosit timp de decenii pentru a pune capăt epidemiei de consum de tutun. Faptul că PMI pretinde că vrea să renunțe la fumat, în timp ce, în același timp, este cel mai important vânzător de țigări din lume, sună cu adevărat a fake news”. Pe de altă parte, organizația atrage atenția că acest lucru s-a mai întâmplat când Philip Morris și alte companii din industria tutunului au încercat să înființeze o cercetare favorabilă industriei prin crearea și finanțarea unor presupuse organizații independente de cercetare, precum Consiliul pentru cercetarea tutunului și Centrul de cercetare a aerului interior. În final, scopul acestor organizații a fost de a proteja industria de amenințările litigiilor și de reglementările guvernamentale, prin distribuirea de informații științifice discutabile pentru a distrage atenția de la dovezile incontestabile ale deceselor și bolilor cauzate de tutun. Drept urmare, una dintre condițiile acordului de reglementare generală din 1998 a impus industriei să dizolve aceste organizații. Profitul industriei tutunului și sănătatea publică sunt pur și simplu incompatibile, iar aceasta este o cutie a Pandorei care ar trebui să rămână închisă.


Investiții de miliarde în comerțul cu tutun


Sigur că lista celor care au reacționat este foarte lungă. Să privim și spre liderii de opinie care au comentat în reviste de specialitate sau pe site-uri necontaminate de industria tutunului. Astfel, Federația mondială a inimii – Coaliția globală pentru sănătate circulatorie – a afirmat despre această inițiativă, în Lancet: „În ciuda finanțării unei fundații care afirmă că scopul său este eliminarea în cele din urmă a fumatului la nivel mondial, Philip Morris International continuă să investească miliarde de dolari în comercializarea țigărilor din întreaga lume, concentrându-și multe din aceste eforturi în țările cu venituri mici și mijlocii, clienți noi. Cea mai bună modalitate de a aborda epidemia de fumat și de a crea o lume fără acest viciu este punerea în aplicare a politicilor stabilite în cadrul FCTC, nu prin implicarea unei industrii a cărei lipsă de sinceritate arată că nu poate fi credibilă în privința sănătății oamenilor”.

Lor li se adaugă declarațiile făcute de organizațiile canadiene Physicians for a Smoke-Free Canada, Non-Smokers Rights Association, Quebec Coalition for Tobacco Control și Ontario Campaign for Action on Tobacco. Prin Neil Collishaw, acestea arată că: „În această abordare recentă, Philip Morris folosește aceleași trucuri pe care le-a inventat în anii ’50, de a-și crea propriile organisme de cercetare pentru a manipula mediul de cercetare și a întârzia adoptarea măsurilor eficiente de reducere a fumatului”.


Împotriva adevărului


La rândul său, Vera Luiza da Costa e Silva, șefa secretariatului FCTC al OMS, de­monstrează, în Tobacco Control, fără tăgadă că: înființarea fundației se înscrie într-o strategie mai largă a PMI, pentru a se asigura că există puține reglementări sau niciuna privind noile produse din tutun pe care PMI le introduce. De asemenea, acestea se încadrează în schemele de responsabilitate socială ale industriei de tutun. „Astfel de proiecte sunt concepute pentru a induce în eroare opinia publică. Ele sunt împotriva adevărului. De unde știm? Reacțiile cercetărilor și documentele juridice privind comportamentul industriei tutunului confirmă faptul că declarațiile publice ale fundației se încadrează perfect în strategia industriei, și anume aceea de a vinde produse noi, continuând să vândă țigări. De-a lungul deceniilor, dolarul din industria tutunului a cumpărat influență, activități sub acoperire și denaturare științifică. Banii din industrie nu au făcut să avanseze niciodată cauza sănătății publice, după cum este clarificat în detaliile agresive provenite din milioane de documente ale industriei tutunului. Este deja clar că această fundație finanțată de industria tutunului se încadrează într-un model de durată și sinistru al șicanelor corporative”.


Nimic de bunăvoie


Simon Chapman, de la Școala de sănătate publică a Universității din Sydney, scria într-un editorial din BMJ că: „Dacă Philip Morris ar dori într-adevăr să renunțe la fumat, ar putea anunța mâine că va introduce voluntar avertismente de sănătate grafice pe toate produsele sale din tutun. Cunoscând impactul prețului asupra vânzărilor, la comercianții cu amănuntul s-ar putea opri toate reclamele și promoțiile de vânzări pentru tutun. Dar Philip Morris și alte companii de tutun nu au făcut nimic voluntar pentru a accepta orice politică privind accelerarea declinului fumatului. Industria tutunului are armate de lobby-iști ale căror scopuri sunt de a învinge, dilua și întârzia orice politică sau inițiativă care amenință «vaca» ei de numerar”. Stanton Glantz, profesor de medicină și directorul Centrului pentru cercetare și educație în controlul tutunului de la Universitatea din California, San Francisco, a completat afirmând: „Dacă PMI ar fi fost serios în ceea ce privește realizarea unei lumi fără fum, ar fi putut să oprească lobby-ul agresiv împotriva implementării corespunzătoare a Convenției-cadru a OMS privind controlul tutunului sau să înceteze vânzarea Marlboro și a celorlalte țigări”.

Lor li se alătură și un grup de 14 avocați internaționali care au publicat în revista Tobacco Control următoarele: „Fundația Philip Morris nu va fi folosită pentru a face mai mult decât ceea ce face industria întotdeauna – să creeze îndoieli, să contribuie în continuare la disputele existente în cadrul mișcării mondiale de control al tutunului, să-și păstreze propria poziție competitivă și să-și promoveze țigările cât mai mult posibil. Activiștii din domeniul sănătății publice, construiți de-a lungul anilor, prin zeci de ani de muncă în tranșee, trebuie să stea împreună și să nu permită PMI să cumpere mai mult timp executând o versiune din secolul 21 a «Declarației Frank» [Declarație a industriei tutunului, care în 1954 nega rolul fumatului în cauzarea cancerului]”.


Fumuri pentru o lume fără fum


Ce face în acest timp Philip Morris? Deși pretinde că dorește o lume fără fum, Philip Morris subliniază concomitent planurile sale de a dezvolta afacerea cu tutun, piețele neexploatate și de a folosi inovațiile de țigări pentru a-și susține creșterea puternică, pentru a-și realiza majoritatea veniturilor și a profitului din vânzarea acestora și de a lucra neîncetat pentru a extinde piața globală a țigărilor. Pe site-ul său, Philip Morris se laudă că Marlboro este „marca de țigări numărul unu la nivel mondial”, iar directorul executiv PMI, André Calantzopoulos, a precizat că societatea sa nu va ieși curând din afacerea cu țigări. Într-un interviu pentru Wall Street Journal (Calantzopoulos) a declarat că țigările „reprezintă încă cea mai mare parte a venitului nostru”. Întrebat, în același interviu, cât de mult va dura până va deveni realitate lumea fără fum, a răspuns: „Nu cred că e vorba de mai puțin de 40 de ani de aici încolo. E mult mai mult”.

Concomitent, alte acțiuni deconspiră intențiile PMI. Potrivit companiei Euromonitor International, Philip Morris International și-a mărit cota de piață a țigărilor în Orientul Mijlociu și în regiunea Africii, mai mult decât oricare dintre concurenții săi. În ultimii cinci ani, aceasta a crescut de la aproximativ 10% până la 13% din volumul vânzărilor cu amănuntul. PMI a vizat, de asemenea, India și 1,3 miliarde de persoane ca o oportunitate majoră de creștere, afirmând într-un document intern al companiei din 2014 că „India rămâne o piață cu potențial ridicat, cu o creștere ridicată a pieței țigărilor încă în fază incipientă”, potrivit unui raport Reuters din 2017. Aceste documente și declarații nu lasă nicio îndoială că PMI se străduiește să extindă piața mondială a țigărilor, nu să o micșoreze. Philip Morris cheltuiește miliarde de dolari în fiecare an pentru a comercializa țigări în întreaga lume.


Cu țigările, la școală


Eforturile de marketing orientate spre tineret în ultimii ani sunt numeroase. În 2011, Philip Morris lansa o nouă campanie globală, numită „Be Marlboro”, care a folosit teme și imagini atrăgătoare pentru tineri. Cu sloganul „Don’t be a Maybe. Be Marlboro”, campania s-a extins în peste 60 de țări (a fost interzisă în Germania). Apoi, Philip Morris a introdus și a promovat noi țigări aromate în țări din întreaga lume, produse care au fost interzise în Statele Unite tocmai pentru că s-a descoperit că atrag tinerii și alți fumători noi. Cercetările efectuate în cinci țări din America Latină au dovedit că țigările aromate – inclusiv Marlboro și alte mărci Philip Morris – au fost observate la peste două treimi din locurile de vânzare cu amănuntul vizitate. Exemple de branduri Philip Morris care utilizează mentol și alți descriptori de aromă includ: Marlboro Fusion Blast, Marlboro Double Fusion, capsule proaspete Chesterfield, Marlboro Ice Blast și Marlboro Blue Ice. Introducerea noilor branduri Marlboro care fac apel la tineri nu se limitează la zona latinoamericană. Philip Morris susține, de asemenea, introducerea mărcilor precum Marlboro Double Ice și Marlboro Touch Slim ca „inovații care dau o creștere puternică” în țări precum Turcia și Emiratele Arabe Unite.

Deși în propriul cod de conduită Philip Morris International promitea să nu comercializeze produse din tutun pentru minori, cercetări recente efectuate în mai multe țări au demonstrat că publicitatea și promoțiile pentru Marlboro și alte mărci Philip Morris au fost vizibile în jurul școlilor primare (elementare) și secundare. Această cercetare a fost efectuată în mai multe țări africane, în Indonezia și alte țări cu venituri mici și medii. Și exemplele pot continua.


Procese pierdute


Concomitent, în ultimii ani, Philip Morris a depus și inițiat numeroase demersuri juridice, atât în instanțele naționale, cât și în cele internaționale, ca o contramăsură la inițiative puternice menite să reducă fumatul, adoptate de Australia, Canada, Franța, Norvegia, Panama, Uruguay și Marea Britanie. Una dintre tacticile preferate ale companiei a fost aceea de a contesta legile privind controlul tutunului, considerându-le încălcări ale acordurilor comerciale și de investiții internaționale. Exemple de astfel de provocări juridice ale companiei includ procese precum: contestarea legislației de pionierat a Australiei, care impunea ambalarea în pachet generic a țigărilor, atât în instanțele din Australia, cât și într-un tribunal internațional, ca o încălcare a unui tratat bilateral de investiții între Australia și Hong Kong (compania a pierdut ambele cazuri); contribuția, conform unor rapoarte apărute în presă, la finanțarea unui proces la Organizația mondială a comerțului, pe care mai multe țări l-au inițiat împotriva legii privind planurile de ambalare în pachet generic din Australia (Australia a câștigat acest caz). Philip Morris a contestat legile întărite privind avertizarea și etichetarea țigărilor, inițiate de Uruguay, considerându-le încălcări ale unui tratat bilateral de investiții dintre Uruguay și Elveția – într-o hotărâre recentă, un comitet de arbitraj al Băncii Mondiale a decis să se pronunțe pentru Uruguay și a ordonat companiei Philip Morris să plătească costurile legale ale Uruguay-ului. În Thailanda, provocarea juridică a PMI a împiedicat temporar Ministerul Sănătății să crească mărimea avertismentelor de sănătate grafice de pe pachetele de țigări.


PR-ul care aduce moartea


Concluzia majorității articolelor este că noua fundație urmează aceeași strategie Philip Morris și a altor companii de tutun, folosită de peste 60 de ani pentru a lupta împotriva eforturilor de reducere a fumatului. Angajamentul declarat al PMI pentru o lume fără fumat nu poate fi luat în serios atât timp cât compania continuă să comercializeze agresiv țigări, să introducă noi mărci inovatoare care atrag copii, să crească numărul utilizatorilor și să lupte împotriva politicilor dovedite științific ca fiind active în reducerea fumatului și salvarea de vieți. Până la încetarea activităților dăunătoare de către Philip Morris, afirmațiile companiei ar trebui văzute ca o altă provocare a relațiilor publice care vizează reparația imaginii companiei și nu un efort serios de a reduce decesele și bolile provocate de produsele sale.