Insomnia, o tulburare a somnului, prezintă la momentul actual o îngrijorătoare creștere a incidenţei și a prevalenţei.
Izolarea, lipsa socializării, dificultăţile financiare, pierderea locului de muncă sau provocările determinate de telemuncă, locuinţele neîncăpătoare pentru prezenţa activă, permanentă a tuturor membrilor familiei, limitarea hobby-urilor, grija pentru prevenţia bolii și pentru izolarea și/sau îngrijirea celor vulnerabili sau bolnavi, au pus la încercare și în alertă maximă sistemul nervos al tuturor. În multe situaţii, necesitatea adaptării la aceste condiţii noi a condus la modificarea pattern-ului somnului, la schimbarea obiceiurilor alimentare, reducerea efortului fizic și a grijii pentru propria persoană, asociind frecvent anxietate, depresie, pesimism și insomnie.
Tulburările de somn sunt numeroase, dar dacă ne referim numai la insomnie, aceasta poate fi clasificată în funcţie de modul de debut și evoluţie. Astfel, identificăm pe de-o parte insomnia acută (de scurtă durată) – un episod scurt de dificultate de somn, apărut secundar unui eveniment stresant (de exemplu, pierderea unui loc de muncă sau a unei persoane dragi, sevraj la un medicament sau la un drog, sarcină, pandemie, schimbarea fusului orar). Pe de altă parte, insomnia cronică (de lungă durată – minimum trei zile pe săptămână, minimum o lună) de cauze diferite (igienă deficitară a somnului, medicaţie concomitentă, menopauză).
Dacă ne referim la etiologie, vorbim despre insomnia primară (cu cauze încă necunoscute, dar aparent transmisă genetic) și insomnia secundară (comorbidă cu afecţiuni cronice ca: depresie, anxietate, tulburare bipolară, tulburare obsesiv-compulsivă, ADHD, demenţă, boala Parkinson, sindromul picioarelor neliniștite, reflux gastroesofagian, apnee de somn, astm bronșic, alergii cu prurit, hipertiroidism, patologie algică articulară).
În funcţie de momentul la care apare insomnia pe parcursul somnului, se descriu trei tipuri: insomnie de adormire (adormire dificilă la începutul nopţii sau la ieșirea din tură), insomnie de menţinere (fragmentarea somnului prin inabilitatea de a dormi toată noaptea, cu minimum o trezire nocturnă și cu dificultatea de a readormi în 20-30 de minute) și insomnie de trezire (treziri după puţine ore de somn, mult mai devreme decât planificat, cu imposibilitatea de a readormi). Insomnia mixtă reprezintă o combinaţie a două sau trei dintre entităţile descrise anterior.
Durata somnului zilnic recomandată pentru adulţi este în medie de opt ore, dar diferă în funcţie de vârstă și personalitate. O durată insuficientă sau o calitate proastă a somnului determină creșterea secreţiei anumitor hormoni de stres (cortizol, adrenalină) ceea ce, pe termen scurt, va afecta calitatea vieţii, prin reducerea capacităţilor fizice, intelectuale, a atenţiei și a concentrării, și pe termen lung va determina creșterea riscului de dezvoltare a obezităţii (prin stimularea senzaţiei de foame), a hipertensiunii arteriale, a diabetului zaharat și a accidentelor vasculare cerebrale.
Tot un hormon, respectiv melatonina, secretată de glanda pineală, seara, când lumina diurnă scade, induce somnul în mod fiziologic, asigurând împreună cu alţi hormoni, cu temperatura corporală și alte funcţii biologice, ritmul fiziologic circadian, ritmul somn-veghe sau așa-zisul „ceas biologic”. Melatonina este conţinută și în roșii, măsline, orez, zmeură, cireșe, lapte de vacă. Este cunoscut faptul că un pahar cu lapte de vacă consumat cald, seara, înainte de culcare, poate ajuta procesul de adormire.
Melatonina naturală (izolată din glanda pineală a animalelor) sau sintetică poate fi utilizată sub formă de comprimate ca remediu natural pentru insomnie, administrată cu 1-2 ore înainte de culcare. Astfel se suplimentează melatonina insuficient secretată de propria glandă pineală sau în cazul pregătirii pentru o schimbare de fus orar, deplasările cu avionul pe distanţe lungi către est fiind cele care determină cel mai frecvent insomnie.
Reclamele la somnifere prezente în mass-media au luat un avânt considerabil. Populaţia evită prezentarea la medic de teama contaminării cu SARS-CoV-2 sau din comoditate, așa încât se mulţumește cu sfaturi și mesaje primite prin canale video sau audio. Din păcate, aceste persoane nu încearcă să vadă dincolo de ecranul TV și să descopere cauza individuală, care foarte probabil poate fi rezolvată numai prin modificarea stilului de viaţă, prin tratarea bolii de bază, fără somnifere sofisticate care sunt doar simptomatice. Nerezolvând cauza, pot apărea efecte secundare și se poate crea dependenţă, sfatul și recomandarea medicului fiind absolut necesare. Înainte de a apela la medicamente care induc artificial somnul, ar fi foarte util să fie cunoscute tehnicile simple care pot ameliora calitatea somnului, în primul rând prin modificarea stilului de viaţă, contribuind la ceea ce numim igiena somnului.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe