Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  PROIECTE  »  Dosar

Lumea nu va mai fi la fel

Viața Medicală
Dr. Martin S. MARTIN joi, 27 noiembrie 2014
   În anul 1900, speranţa de viaţă în Statele Unite era de 47 de ani şi patru luni, iar mortalitatea infantilă depăşea 10%. Din cele 650.000 de vieţi pierdute în Războiul de Secesiune, 205.000 au rezultat din acţiunile combative şi peste 415.000 au fost cauzate de boli, majoritatea infecţioase. Înainte de era antibioticelor, se murea de faringită streptococică, plăgi cutanate infectate (chiar minore), pneumonii şi infecţii puerperale. Nouă din zece copii cu meningită piereau, iar dintre cei care supravieţuiau cei mai mulţi aveau sechele majore. Tuberculoza era nevindecabilă şi epidemiile de febră tifoidă decimau populaţia oraşelor.
Lumea s-a schimbat prin descoperirea apreciată a fi cel mai mare pas în domeniul invenţiei de medicamente din secolul XX: Alexander Fleming tocmai revenise dintr-o vacanţă în Scoţia natală, când, făcând ordine în laboratorul său, a observat că pe plăcile pe care erau culturi de stafilococ, acestea fuseseră inhibate în zonele în care se dezvoltase accidental mucegaiul. Fleming a identificat ciuperca Penicillium, care produsese agentul bactericid. După ce observaţia lui Fleming a fost publicată (în 1929) în British Journal of Experimental Patholgy, Howard Florey şi Ernst Chain au preluat greaua sarcină a producerii şi purificării primului antibiotic din istoria medicinii – penicilina. Toţi trei savanţii au fost înnobilaţi şi au primit Premiul Nobel în anul 1945.
Au urmat şapte decenii de combatere eficace a bolilor infec­ţioase de origine bacteriană şi, cu un pas în urma agenţilor antimicrobieni, au apărut medicamentele antifungice şi antivirale. Acestea fac parte din lista scurtă a celor câteva motive pentru care durata de viaţă s-a dublat între anii 1950 şi 2000.
Lucrurile păreau, până nu demult, stabile şi bine controlate şi viitorul antiinfecţios al omenirii – sigur. Două lucruri au zdruncinat însă această încredere. Primul a fost faptul că bacteriile dezvoltă cu viteză din ce în ce mai mare rezistenţă la antibiotice şi că arată o mare putere de adaptare la atacurile la care sunt supuse de substanţele chimice medicamentoase, selectând din rândul lor acei supravieţuitori care sunt mai puternici şi mai bine echipaţi, deci şi mai periculoşi. Al doilea fapt alarmant a fost observaţia că cercetarea farmacologică are mai puţine succese în inventarea unor antibiotice noi şi că, în cursa de viteză bacterii vs. antibiotice, ultimele ar putea să nu fie cele care câştigă. Între 1983 şi 1987 s-au descoperit şaisprezece noi antibiotice; între 2008 şi 2012, numai două.
   Ce s-ar întâmpla dacă toate antibioticele existente şi-ar pierde puterea terapeutică şi savanţii nu ar putea să descopere altele noi? Vorbind doar de câteva din posibilele efecte, ajungem repede la perspective coşmareşti: bolile infecţioase ar ucide pe scară largă copiii şi bătrânii. S-ar muri din nou, în procente foarte ridicate, de pneumonie, peritonită, răni infectate, infecţii urinare, bacteriemii, accidente. Epidemiile s-ar înmulţi şi ar fi devastatoare. Toţi bolnavii cu imunitate deprimată ar fi iremediabil condamnaţi. Tratamentele anticanceroase, chirurgia de transplant, terapia imunitară a atâtor boli ar fi de nefolosit. Întâlniri ştiinţifice de înalt nivel din ultimii doi ani au arătat că este posibil ca pericolul cel mai mare pentru rasa umană (în viitorul apropiat) să fie cel legat de agenţi infecţioşi de necombătut. În faţa unei astfel de perspective, speranţa oferită de aplicaţiile antiinfecţioase ale nano­teh­nologiei este mai mult decât binevenită. Nanomateriale care folo­sesc agenţi superoxidanţi sau metale s-au dovedit eficace chiar împotriva bacteriilor cu rezistenţă la antibiotice. O combinaţie nanoparticule–antibiotice s-ar putea să aibă o eficacitate mult mărită asupra germenilor, faţă de antibioticele singure. Cu speranţa că rezultatele bune (încă experimentale) ale acestei ştiinţe de avangardă vor intra curând în practica zilnică şi că ne vor ajuta să ridicăm bariere noi împotriva „super­micro­bilor“ care ne ameninţă, urmărim cu atenţie progresele făcute în laboratoare.
   De unde vine numele de „antibiotic“, care înseamnă ceva care se opune vieţii unui organism? Numele nu spune despre ce organism este vorba: macroorganismul pe care îl vrem protejat sau microorganismul care îl ameninţă. Denumirea dată acestei clase de agenţi Selman Abraham Waksman (1888–1973)medicamentoşi este neclară şi răspândeşte confuzie. Ar fi fost mult mai fericită alegerea numelui de „agenţi antibacterieni“. Iar trata­mentul specific ar fi fost mult mai bine denumit chimioterapie antibacteriană decât tratament antibiotic (tratament împotriva vieţii).
   Cel care a folosit pentru prima dată termenul de antibiotice a fost Selman Abraham Waksman, evreu născut în Ucraina în 1888, emigrat în Statele Unite la vârsta de 22 de ani şi ajuns profesor de microbiologie la Universitatea Rutgers, din New Jersey. În 1952, Waksman a primit Premiul Nobel pentru medicină, pentru descoperirea primului antibiotic antituberculos – streptomicina.
   Doi mari binefăcători ai omenirii, Fleming şi Waksman, cei care au îndepărtat, pentru multă vreme mari flageluri omorâtoare din istoria omenirii. Amândoi au fost savanţi dedicaţi şi modeşti.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.