Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  PROIECTE  »  Dosar

Migrena, epidemia prea des uitată

Viața Medicală
Dr. Alexandra MIHAI vineri, 17 septembrie 2021

În ciuda caracterului său omniprezent, migrena continuă să fie insuficient recunoscută și, prin urmare, subdiagnosticată și subtratată.

migrenaNumită de Federaţia Europeană de Cefalee și de Asociaţia Mondială de Cefalee drept „epidemia uitată”, migrena, alături de cefaleea cronică, ocupă locul al doilea în clasamentul cauzelor de absenteism pe termen scurt de la locul de muncă și se numără printre primele cinci motive de prezentare la camera de gardă.

În ceea ce privește contextul epidemiologic actual, potrivit cercetărilor întreprinse în mai 2020 de către Migraine Trust, 58% dintre persoanele care suferă de migrenă au declarat că episoadele s-au înrăutăţit în timpul pandemiei, 20% dintre acestea suferind episoade mai severe în prezent. Aceleași cercetări arată că 18% au raportat o ameliorare, probabil prin expunerea la mai puţini factori declanșatori.

Săptămâna de conștientizare a migrenei, care începe în prima duminică a lunii septembrie, urmărește să pună în lumină această afecţiune și să evidenţieze impactul său asupra calităţii vieţii pacienţilor, dar și asupra persoanelor din jur, fie că este vorba de familie, colegi de muncă sau angajatori.

Orice persoană resimte la un moment dat o durere de cap, însă nu toată lumea are ghinionul să sufere chiar de o migrenă. Cu toate acestea, cele mai recente rapoarte ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii estimează că migrena nu e atât de rară precum se credea și că una din șapte persoane la nivel mondial a avut cel puţin un episod în viaţă. La un calcul simplu, raportat la populaţia României de anul trecut, aflăm că 2.700.000 de români se confruntă cu această patologie.

De trei ori mai frecventă în rândul femeilor, migrena este la fel de invalidantă pentru ambele sexe, cu impact asupra mai multor aspecte ale vieţii. Migrena este o patologie complexă, identificată ca fiind principala cauză de dizabilitate la persoanele sub 50 de ani. De cele mai multe ori debutează odată cu instalarea pubertăţii și afectează adulţii tineri în anii lor cei mai productivi, dar se poate manifesta și la copii sau la vârstnici. Pentru o mi­noritate, afecţiunea devine cronică, cu atacuri din ce în ce mai frecvente.

Localizarea – nu doar unilaterală

Secretul pentru îmbunătăţirea tratamentului începe cu o mai bună recunoaștere a bolii și cu un diagnostic prompt, conform criteriilor oferite de Societatea Internaţională de Cefalee. Examinarea neurologică clasică este, de asemenea, necesară, pentru a exclude aspecte patologice sau cauze secundare de cefalee. Principalele două diagnostice diferenţiale în cazul migrenei sunt cefaleea de tip tensional și cefaleea survenită ca urmare a utilizării excesive a medicamentelor.

Conform criteriilor de diag­nostic, migrena se referă la episoade de durere de cap recurente, care au cel puţin două dintre următoarele caracteristici principale: localizare unilaterală, caracter pulsatil, intensitate moderată spre severă și agravarea ei cu activităţile fizice de rutină. Pe lângă acestea, migrena asociază fie senzaţie de greaţă sau vărsătură, fie fotofobie, adică persoana prezintă intoleranţă la percepţia vizuală a luminii.

migrena1

O capcană de diagnostic des întâlnită este concepţia greșită că migrena se manifestă strict unilateral – însă aceasta poate fi bilaterală în peste 40% dintre cazuri. O durere de cap bilaterală, fără caracter pulsatil, dar resimţită ca o presiune, de intensitate moderat-severă și care se agravează cu activitatea fizică îndeplinește la fel de bine criteriile.

Migrena poate fi cu aură sau fără aură. Un atac tipic de migrenă durează 4 până la 72 de ore, durerii de cap asociindu-i-se simptome neurologice tranzitorii, cu durata de 5 până la 60 de minute, care definesc aura. La aproximativ 90% dintre persoanele afectate, aura precede episodul migrenos în cea mai mare parte a timpului și se manifestă prin tulburări vizuale. Însă pot apărea și simptome senzitive sau verbale, reversibile în
totalitate.

Nervul trigemen și necunoscutele sale

Patogeneza bolii nu este încă pe deplin cunoscută, dar se consideră că în apariţia migrenei este implicat nervul trigemen, cu proiecţiile sale axonale la nivelul vascularizaţiei intracraniene. Substratul fiziologic al migrenei cu aură pare a fi fenomenul de depolarizare celulară („cortical spreading depression”), care produce fenomenul cortical primar sau aura per se, iar mai apoi activează și fibrele trigeminale, determinând cefalee. Această undă de depolarizare se propagă de-a lungul cortexului, începând de la nivelul lobului occipital, locul unde este situat cortexul vizual, ceea ce explică frecvenţa fenomenelor vizuale.

Ce nu te omoară nu primește suficientă atenţie

Unul dintre motivele pentru care migrena nu primește aceeași atenţie precum alte boli este caracterul ei omniprezent, familiaritatea cu care ne-am obișnuit să privim durerile de cap. Pe acest temei, 50% dintre pacienţi evită să consulte un medic. Al doilea motiv, și poate cel mai important, este lipsa dizabilităţii motorii și mortalitatea scăzută asociate cu cele mai multe tipuri de cefalee, inclusiv migrena.

Cu toate astea, astfel de percepţii eronate au fost contrazise de studiul Global Burden of Diseases (2016): nu numai că 3 miliarde de oameni se confruntă cu migrena sau cu cefaleea de tip tensional, dar aceste persoane înregistrează scoruri foarte mari la testele care evaluează anii trăiţi cu dizabilitate. Studii recente au arătat, de asemenea, un risc mai mare de mortalitate asociat bolilor cardiovasculare în cazul populaţiei de sex feminin care se confruntă cu migrena cu aură.

Studiile viitoare ar trebui să se concentreze asupra cauzelor riscului cardiovascular crescut. Acestea sunt doar câteva dintre statisticile care ar trebui să ne facă să ne întrebăm de ce migrena, alături de restul tipurilor de cefalee, nu este considerată încă o problemă importantă de sănătate publică în majoritatea ţărilor.

Medicaţia, administrată la începutul atacului

Deși nu există un tratament curativ al migrenei, tratamentele disponibile în prezent sunt eficiente în cele mai multe cazuri. Pentru ca medicaţia să fie eficientă, este importantă administrarea ei cât mai timpurie, de la debutul atacului migrenos.

Dacă antiinflamatoarele sau antialgicele nu au efect, acestea reprezentând prima linie de tratament, se pot administra triptani sau alte medicamente profilactice. Triptanii ocupă un loc primordial în tratamentul migrenei de aproape trei decenii, fiind o clasă de medicamente cu eficacitate crescută, cu rol în diminuarea inflamaţiei și în restabilirea fluxului sangvin intracranian normal, prin acţiunea lor asupra
receptorilor de serotonină.

Studiul CaMEO este unul dintre cele mai complexe studii longitudinale, de tip cross-sectional, menit să îmbunătăţească înţelegerea migrenei episodice (definite ca mai puţin de 15 zile cu dureri de cap pe lună) și cronice (minimum 15 zile cu dureri de cap pe lună).

Dintr-un lot de 16.789 de persoane cu migrenă, 1.476 (8,8%) îndeplineau criteriile de migrenă cronică. Dintre acestea, 512 (40,8%) au afirmat că se consultă cu un profesionist din domeniul sănătăţii, 126 (24,6%) au primit un diagnostic precis, dintre care 56 (4,5%) au primit atât tratament farmacologic acut, cât și profilactic.

Șansele unui diagnostic corect au fost mai mari pentru femei (grup populaţional cu o severitate mai mare a migrenei și totodată cel care consultă mai des un specialist). Rezultatele sugerează că mai puţin de 5% dintre persoanele cu migrenă cronică ajung să primească un tratament propriu-zis pentru boala lor.

Citește și: O nouă abordare terapeutică a migrenei

 

Etichete: episoade migrena tratament migrena migrena OMS

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.